Mâncatul compulsiv şi dependenţa de alimente reprezintă o problemă în creştere la nivel mondial. Există mulţi factori care contribuie, în special mediul în care trăiesc oamenii şi disponibilitatea anumitor tipuri de alimente, spun specialiştii. O cercetare prezentată la Forumul 2024 al Federaţiei Societăţilor Europene de Neuroştiinţe (FENS), care are loc între 25 - 29 iunie, la Viena, a identificat bacterii specifice din intestin, asociate cu dezvoltarea dependenţei de mâncare care poate duce la obezitate.
Echipa internaţională de cercetători a identificat, de asemenea, bacterii care joacă un rol benefic în prevenirea dependenţei de alimente.
Cercetarea a fost prezentată la Forumul 2024 al Federaţiei Societăţilor Europene de Neuroştiinţe (FENS) care are loc între 25 - 29 iunie, la Viena şi a fost publicată simultan miercuri în revista Gut.
O serie de factori contribuie la dependenţa de alimente, care se caracterizează prin pierderea controlului asupra consumului de alimente şi este asociată cu obezitatea, alte tulburări de alimentaţie şi modificări ale compoziţiei bacteriilor din intestin - microbiomul intestinal.
Până în prezent, mecanismele care stau la baza acestei tulburări comportamentale erau în mare parte necunoscute, a declarat profesorul Elena Martín-García, de la Laboratorul de Neurofarmacologie-NeuroPhar din cadrul Departamentului de Medicină şi Ştiinţele Vieţii a Universităţii Pompeu Fabra, din Barcelona, Spania, la Forumul FENS.
Vorbind înaintea Forumului FENS, profesorul Rafael Maldonado, care conduce Laboratorul spaniol, a precizat că rezultatele studiului ar putea permite identificarea de noi noi biomarkeri pentru dependenţa de alimente şi, cel mai important, ar putea ajuta la o evaluare care să clarifice dacă bacteriile benefice ar putea fi utilizate ca potenţiale noi tratamente pentru acest comportament legat de obezitate, care, în prezent, nu dispune de nicio abordare terapeutică eficientă.
Noile tratamente potenţiale ar putea implica utilizarea bacteriilor benefice şi a suplimentelor alimentare, a precizat el.
Prof. Martín-García a utilizat Scala de dependenţă de alimente Yale (YFAS 2.0) pentru a diagnostica dependenţa de alimente la şoareci şi la oameni.
Instrumentul conţine 35 de întrebări la care oamenii trebuie să răspundă, şi pot fi grupate în funcţie de trei criterii pentru a fi utilizate şi în testele preclinice, la şoareci: căutarea persistentă a alimentelor, motivaţia ridicată de a obţine alimente şi comportamentul compulsiv.
Echipa spaniolă a investigat bacteriile intestinale la şoarecii care erau şi care nu erau dependenţi de mâncare şi au constatat o creştere a bacteriilor aparţinând unui grup numit Proteobacteria phylum şi o scădere a bacteriilor aparţinând Actinobacteria phylum la şoarecii dependenţi de mâncare. Aceşti şoareci prezentau, de asemenea, o scădere a cantităţii unui alt tip de bacterii numite Blautia din Bacillota phylum.
Cercetătorii au folosit YFAS pentru a clasifica 88 de pacienţi în cei care erau sau nu dependenţi de mâncare.
În mod similar cu constatările la şoareci, s-au observat scăderi în Actinobacteria phylum şi Blautia la cei care erau dependenţi de mâncare şi creşteri în Proteobacteria phylum. Analize suplimentare au arătat cum se corelează constatările la oameni cu cele de la şoareci.
Constatările atât la şoareci, cât şi la oameni au sugerat că un microbiom specific ar putea fi protector în prevenirea dependenţei alimentare, a comentat prof. Martín-García rezultatele.
În special, asemănările puternice în cantitatea de Blautia au subliniat potenţialele efecte benefice ale acestei bacterii intestinale specifice.
„Am investigat efectele protectoare ale administrării orale de lactuloză şi ramnoză, care sunt carbohidraţi nedigerabili cunoscuţi ca 'prebiotice' care pot creşte cantitatea de Blautia în intestin. Am făcut acest lucru la şoareci şi am constatat că a dus la o creştere a abundenţei de Blautia în fecalele şoarecilor în paralel cu îmbunătăţiri dramatice ale dependenţei de alimente. Am observat îmbunătăţiri similare atunci când am dat şoarecilor o specie numită Blautia wexlerae pe cale orală ca probiotic", a declarat acesta.
Potrivit cercetătorilor spanioli, semnăturile microbiomului intestinal atât la şoareci, cât şi la oameni sugerează posibile efecte nebenefice ale bacteriilor aparţinând Proteobacteria phylum şi potenţiale efecte protectoare ale creşterii abundenţei Actinobacterial şi Bacillota împotriva dezvoltării dependenţei alimentare.
Prof. Martín-García spune că descoperirile arată modul în care bacteriile din intestin influenţează funcţia creierului şi invers.
„Am demonstrat pentru prima dată o interacţiune directă între compoziţia intestinului şi expresia genică a creierului, dezvăluind originea complexă şi multifactorială a acestei tulburări comportamentale importante legate de obezitate", a precizat el.
Înţelegerea interconexiunii dintre modificările comportamentului şi bacteriile din intestin constituie un pas înainte pentru viitoare tratamente destinate dependenţei de alimente şi tulburărilor alimentare conexe.
De asemenea, cercetătorii au descris modul în care micro ARN-urile (miARN) - molecule mici, monocatenare, care reglează expresia genelor şi contribuie la aproape orice proces celular - sunt implicate în dependenţa de alimente.
Modificările în expresia miARN-urilor pot fi implicate în mecanismele care stau la baza acestei tulburări.
Cercetătorii au folosit o tehnică numită Tough Decoy/Momeală dificilă (TuD) pentru a inhiba miARN-uri specifice în cortexul prefrontal medial (mPFC) - partea creierului implicată în autocontrol şi luarea deciziilor - din creierul şoarecilor pentru a face ca animalele să fie vulnerabile la dezvoltarea dependenţei de alimente.
Ei au constatat că inhibarea miARN-29c-3p a promovat persistenţa răspunsului şi a sporit vulnerabilitatea şoarecilor de a dezvolta dependenţă alimentară. Inhibarea unui alt miARN numit miARN-665-3p a promovat comportamentul compulsiv şi vulnerabilitatea la dependenţa de alimente.
„Aceste două miARN-uri ar putea acţiona ca factori de protecţie împotriva dependenţei de alimente. Acest lucru ne ajută să înţelegem neurobiologia pierderii controlului alimentar, care joacă un rol crucial în obezitate şi în tulburările conexe. Pentru a înţelege mai bine aceste mecanisme, explorăm acum modul în care microbiomul intestinală şi expresia miARN în creier interacţionează la şoareci", a precizat prof. Maldonado.
Cercetătorii ştiu de ceva timp că există, probabil, factori care contribuie la tulburările de alimentaţie, iar cercetarea profesorului Martín-García şi a colegilor săi arată cum diferitele tipuri de bacterii din intestin au un impact asupra funcţiei creierului şi viceversa la oameni şi şoareci.
Noile cunoştinţe deschid calea către dezvoltarea unor noi potenţiale tratamente pentru tulburările alimentare.
Foto: Ilustraţie cu bacteriile din intestinul uman. Credit: Darryl Leja, Institutul Naţional de Cercetare a Genomului Uman, Institutele Naţionale de Sănătate, Statele Unite
