Cancerul de col uterin, al patrulea cel mai frecvent tip de cancer la femei, provoacă aproximativ 350.000 de decese în fiecare an, în special în ţările cu venituri medii şi mici. Se ştie că infecţia cu papilomavirusul uman (HPV) este cauza a 95% din aceste cazuri. Autorităţile de sănătate publică din 37 de ţări vaccinează în prezent fetele cu vârste cuprinse între 9 şi 14 ani, înainte ca acestea să înceapă de obicei activitatea sexuală.
Se ştie că HPV creşte riscul de veruci genitale şi de cancer al penisului, anusului, gurii şi gâtului la bărbaţii infectaţi, acesta fiind unul dintre motivele pentru care Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi Centrul pentru Controlul Bolilor (CDC) din Statele Unite recomandă ca şi băieţii să fie vaccinaţi de rutină împotriva acestui virus.
Cu toate acestea, efectele potenţiale ale HPV la bărbaţi şi băieţi sunt încă necunoscute.
„Aici arătăm că infecţia genitală cu HPV este foarte răspândită la bărbaţi, cu efecte variabile asupra inflamaţiei materialului seminal şi calităţii spermei în funcţie de genotipul viral infectant”, a declarat dr. Virginia Rivero, profesor la Universidad Nacional de Córdoba din Argentina şi autor principal al unui nou studiu publicat în Frontiers in Cellular and Infection Microbiology.
„În mod specific, infecţiile cauzate de genotipurile HPV cu risc ridicat par să aibă efecte negative asupra fertilităţii masculine şi asupra capacităţii sistemului imunitar de a elimina infecţia”, a precizat medicul.
Au fost identificate mai mult de 200 de genotipuri diferite de HPV, clasificate de obicei în genotipuri cu risc ridicat (HR-HPV) şi cu risc scăzut (LR-HPV).
HR-HPV poate fi detectat în aproximativ 100% din cancerele de col uterin la femei şi într-un procent ridicat de cancere anale, genitale, şi din sfera ORL (gură şi gât) la femei şi bărbaţi.
LR-HPV este de obicei detectabil în celulele anormale, dar benigne ale colului uterin la femei şi în verucile de pe suprafaţa laringelui şi a organelor genitale la ambele sexe, dar fără a provoca cancer.
Laboratorul a studiat efectele HPV în populaţia masculină din Argentina, la 205 bărbaţi adulţi voluntari care au frecventat o singură clinică de urologie şi andrologie pentru evaluarea iniţială a fertilităţii sau probleme ale tractului urinar între 2018 şi 2021. Niciunul nu fusese vaccinat împotriva HPV.
Voluntarii au donat o mostră din lichidul seminal, iar prezenţa sau absenţa HPV şi a altor infecţii cu transmitere sexuală au fost determinate prin teste PCR.
Dintre cele 205 persoane analizate, 19% au fost testate pozitiv pentru HPV.
Mai exact, 20 de bărbaţi au fost clasificaţi ca fiind pozitivi pentru HR-HPV, în timp ce 7 au fost identificaţi ca fiind pozitivi pentru LR-HPV.
Aceşti indivizi HPV-pozitivi au fost comparaţi cu 43 de bărbaţi fără infecţii detectate. Alţi 12 bărbaţi s-au dovedit a fi HPV pozitivi, dar genotipul acestora nu a putut fi determinat din cauza încărcăturii virale scăzute.
Majoritatea bărbaţilor testaţi HPV pozitiv erau infectaţi cu un singur genotip, însă trei dintre ei erau purtători a două genotipuri simultan.
În primul rând, cercetătorii au studiat probele de material seminal printr-o serie de metode de analiză de rutină, conform recomandărilor OMS.
În conformitate cu aceste criterii, ei nu au găsit nicio dovadă a unei diferenţe în calitatea materialului seminal între cele trei grupuri.
Când echipa a examinat probele cu metode de înaltă rezoluţie, cercetătorii au fost surprinşi să constate că bărbaţii testaţi HR-HPV pozitivi aveau un număr semnificativ mai mic de globule albe CD45+ (leucocite) în materialul seminal.
De asemenea, s-au găsit dovezi că materialul seminal al bărbaţilor testaţi HR-HPV pozitiv poate suferi daune frecvente din cauza stresului oxidativ, judecând după producţia crescută de specii reactive de oxigen (ROS).
În timp ce nivelurile scăzute de ROS sunt un produs al funcţiei normale a materialului seminal, nivelurile ridicate pot duce la ruperea membranei celulare, la rupturi ale ADN-ului şi la moartea necontrolată şi neprogramată a celulelor.
Într-adevăr, cercetătorii au arătat că bărbaţii HR-HPV pozitivi aveau un procent mai mare de material seminal inactiv.
„Am ajuns la concluzia că bărbaţii infectaţi cu HR-HPV, dar nu şi bărbaţii infectaţi cu LR-HPV, prezintă o mortalitate crescută a materialului seminal din cauza stresului oxidativ şi a unui răspuns imunitar local slăbit în tractul urogenital”, a precizat dr. Rivero.
„Aceste rezultate sugerează că bărbaţii HR-HPV pozitivi ar putea avea fertilitatea afectată”, a adăugat el.
Cercetătorii au explicat numărul mai mic de celule imunitare observat în sperma bărbaţilor HR-HPV pozitivi prin capacitatea cunoscută a HPV de a se sustrage unui răspuns imunitar. Acest lucru ar duce la o mişcare redusă a leucocitelor către locul infecţiei cu HPV şi la scăderea capacităţii acestora de a elimina infecţia.
Studiul ridică întrebări importante cu privire la modul în care HR-HPV afectează calitatea ADN-ului materialului seminal şi ce implicaţii are pentru reproducere şi sănătatea descendenţilor.
Cercetătorii subliniază importanţa înţelegerii mecanismelor biologice care stau la baza acestor efecte, şi, având în vedere că co-infecţiile cu transmitere sexuală sunt destul de frecvente, intenţionează să analizeze dacă purtarea infecţiei cu HPV alături de alte infecţii cu transmitere sexuală (ITS) influenţează aceste rezultate.
