Bolile cardiovasculare (CVD) rămân cea mai frecventă cauză de deces în întreaga Europă, dar, în timp ce ratele mortalităţii prin CVD sunt în general în scădere, declinul este mult mai mic în ţările cu venituri medii decât în ţările cu venituri mari, conform noilor date din Atlasul de cardiologie al Societăţii Europene de Cardiologie (ESC), publicate marţi în European Heart Journal.
Cea de-a patra ediţie a Atlasului de statistici a ESC demonstrează din nou că bolile cardiovasculare reprezintă cea mai frecventă cauză de deces în cele 55 de ţări membre ale Societăţii Europene de Cardiologie studiate.
Se înregistrează peste 3 milioane de decese pe an din cauza bolilor cardiovasculare - echivalentul a 8.500 de decese pe zi - ceea ce reprezintă 37,4% din totalul deceselor anuale.
De remarcat, ratele mortalităţii standardizate pe vârstă (ASMR) au fost de cel puţin 2,5 ori mai mari în ţările cu venituri medii decât în ţările cu venituri ridicate.
Între 1990 şi 2021, media ASMR ale bolilor cardiovasculare au scăzut cu mai mult de 50% în toate ţările cu venituri ridicate, dar în ţările cu venituri medii, scăderea a fost mai mică de 12%.
Conform celor mai recente date din ţările membre ale ESC:
- mortalitatea prin boli cardiovasculare este mai mare în ţările cu venituri medii (46% din totalul deceselor la bărbaţi; 53% din totalul deceselor la femei) decât în ţările cu venituri ridicate (30% din totalul deceselor la bărbaţi; 34% din totalul deceselor la femei).
- Anii potenţiali de viaţă pierduţi estimaţi standardizaţi pe vârstă au fost de peste trei ori mai mari în ţările cu venituri medii decât în ţările cu venituri ridicate.
„Noile statistici privind decesele datorate bolilor cardiovasculare ilustrează amploarea problemei şi subliniază nevoia urgentă de strategii eficiente de prevenire şi gestionare. Inegalităţile dintre ţările membre ESC cu venituri medii şi ridicate reflectă probabil expuneri eterogene la o serie de factori de risc de mediu, socioeconomici şi clinici”, a declarat profesorul Adam Timmis, primul autor al raportului.
Conform celor mai recente date din ţările membre ale ESC:
- Aproximativ un sfert dintre persoanele cu vârsta ≥15 ani au fost estimate a fi consumatori de produse din tutun (25,4%), cu rate de până la 40,9% în rândul bărbaţilor din ţările cu venituri medii.
- Hipertensiunea arterială a afectat >40% din ambele sexe în ţările cu venituri medii, faţă de <30% din femei şi <40% din bărbaţi în ţările cu venituri ridicate.
- Prevalenţa diabetului a fost de 7,7% în ţările cu venituri medii vs. 6,0% în ţările cu venituri ridicate.
- Mai mult de jumătate (55%) dintre persoane erau supraponderale şi 17% erau obeze, cu rate la fel de ridicate pentru ţările cu venituri medii şi ridicate.
Profesorul Timmis a subliniat, de asemenea, noile date care sugerează că factorii de tratament pot contribui la inegalităţile în ceea ce priveşte mortalitatea prin boli cardiovasculare, ţările cu venituri medii având resurse substanţial insuficiente în ceea ce priveşte personalul specializat şi ratele procedurilor diagnostice şi terapeutice comparativ cu ţările cu venituri ridicate.
În ţările membre ale ESC, existau de două ori mai mulţi cardiologi pe milion de locuitori în ţările cu venituri ridicate decât în ţările cu venituri medii (100 vs. 55, respectiv).
În plus, ţările cu venituri medii au raportat rate mai scăzute per milion de intervenţii coronariene percutane (1.355 vs. 2.330), implantarea transcateteră a valvei aortice (4,0 vs. 153,4) şi implantarea stimulatorului cardiac (147,0 vs. 831,9) comparativ cu ţările cu venituri ridicate.
Datele prezentate în cea de-a patra ediţie au fost îmbogăţite cu date economice provenite din proiectul povara CVD în ţările ESC, dezvoltat în colaborare cu Departamentul Nuffield de Sănătate a Populaţiei, de la universitatea Oxford.
În ansamblu, se estimează că bolile cardiovasculare costă economia Uniunii Europene (UE) 282 de miliarde de euro anual - un cost de 630 de euro pe persoană, variind de la 381 euro în Cipru la 903 euro în Germania.
Din costul total al bolilor cardiovasculare, 46% se datorează asistenţei medicale, 9% asistenţei sociale, 28% asistenţei informale şi 17% pierderii de productivitate.
„Luarea de decizii în cunoştinţă de cauză este esenţială pentru a face faţă provocărilor reprezentate de CVD, dar acest lucru se poate întâmpla numai cu date exacte şi complete. De la publicarea primelor statistici ale Atlasului ESC în 2017, am adunat dovezi convingătoare cu privire la prejudiciile clinice, economice şi societale ale bolilor cardiovasculare şi la necesitatea unor acţiuni specifice, în special în acele ţări membre ale ESC în care povara bolii este cea mai mare”, a declarat profesorul Panos Vardas, fost preşedinte al ESC şi director de strategie al Agenţiei Europene a Inimii a ESC din Bruxelles.
Proiectul Atlasul de cardiologie al ESC este recunoscut pe scară largă ca un instrument esenţial pentru mobilizarea asistenţei cardiovasculare.
Acesta prezintă dovezi privind tendinţele, disparităţile, lacunele şi asociaţiile dintre variabilele fundamentale de-a lungul timpului.
Statisticile actualizate permit factorilor de decizie politică, furnizorilor de asistenţă medicală şi cercetătorilor să aloce eficient resursele, să conceapă intervenţii specifice şi să monitorizeze progresul iniţiativelor de sănătate publică.
Datele Atlasului au fost prezentate recent miniştrilor sănătăţii din UE în cadrul discuţiilor în curs privind elaborarea planurilor naţionale şi europene de sănătate cardiovasculară.
În plus faţă de publicaţii, Atlasul ESC are un nou site web unde pot fi accesate gratuit 300 de variabile legate de bolile cardiovasculare din ţările membre ale ESC, cu grafice şi diagrame comparabile care pot fi descărcate din toate ţările ESC.
În plus, ESC Cardiovascular Realities 2024 prezintă datele în contextul schimbării politicilor pentru a sprijini sănătatea inimii.
„ESC se angajează să promoveze sănătatea cardiovasculară prin cercetare, educaţie şi advocacy. Atlasul ESC este o mărturie a acestui angajament şi va servi ca o resursă valoroasă pentru toate părţile interesate implicate în sănătatea cardiovasculară”, a concluzionat profesorul Vardas.
Povara bolilor cardiovasculare în Europa, cost în euro pe cap de locuitor
În ceea ce priveşte, povara economică a bolilor cardiovasculare în ţările Uniunii Europene costurile totale pe cap de locuitor legate de bolile cardiovasculare ajustate în funcţie de diferenţele de venit, indică România cu un cost de 637 de euro pe cap de locuitor (foto; cap 7, pg. 72).
Totodată, potrivit statisticilor naţionale stratificate în funcţie de sex, utilizând cel mai recent an de date din ţările membre ale ESC, estimările medii ale ratelor mortalităţii standardizate în funcţie de vârstă (ASMR) la 100. 000 din cauza bolilor cardiovasculare au fost mai mari pentru bărbaţi decât pentru femei.
Astfel, România înregistrează o rată medie a mortalităţii standardizată pe vârstă din cauza bolilor cardiovasculare (2021 sau ultima dată disponibilă) de 705 la 100.000 în cazul femeilor şi 954 la 100.000 în cazul bărbaţilor.
În cazul ratei medii de deces prin AVC, în România se înregistrează o mortalitate de 195.4 la 100.000 în cazul femeilor, şi 245.0 la 100.000, în rândul bărbaţilor.
În 2019, 54,8% dintre persoanele din ţările membre ESC erau supraponderale şi 17,0% obeze, variind de la <15% în Bulgaria, Cipru, Italia, Franţa, Norvegia, Ţările de Jos, România şi Suedia, la >20% în Croaţia, Estonia, Finlanda, Ungaria, Islanda, Letonia, Malta şi Turcia.
