Este important să vă verificaţi mai frecvent nivelul de glucoză în timp ce călătoriţi, spun specialiştii. Modificările de altitudine din timpul zborurilor pot afecta nivelul de glucoză din sânge al persoanelor cu diabet de tip 1 care sunt tratate cu terapie cu pompă de insulină, potrivit unei noi cercetări care va fi prezentată la reuniunea anuală a Asociaţiei Europene pentru Studiul Diabetului (EASD 2024), care se desfăşoară între 9-13 septembrie la Madrid, în Spania.
În cadrul studiului, administrarea de insulină de la 26 de pompe de insulină a fost testată în cea mai mare cameră hipobarică din Europa pentru a imita schimbările atmosferice din timpul unui zbor comercial normal.
„Am investigat efectul pe care schimbările de presiune atmosferică din timpul zborului îl pot avea asupra pompelor de insulină, ca urmare a îngrijorărilor legate de faptul că nivelurile de glucoză pot scădea sub limitele normale în timpul sau imediat după zboruri”, a explicat autorul principal, dr. Ka Siu Fan de la spitalul şi universitatea Surrey, din Marea Britanie.
Camera hipobarică a fost depresurizată la 550 mmHg pe parcursul unei ascensiuni de 20 de minute, menţinută la o viteză de croazieră de 30 de minute (imitând altitudinea unei cabine presurizate la aproximativ 2.5 kilometri - 2.500 de metri - a unei companii aeriene), urmată de o coborâre de 20 de minute la sol (cu o creştere a presiunii ambientale la 750 mmHg).
În timpul zborurilor simulate, perfuzia de insulină a fost setată la 0,60 unităţi pe oră pentru a reprezenta o rată utilizată în practica adultă şi pediatrică şi pentru a permite măsurători precise pe mai multe zboruri.
Ratele de administrare a insulinei şi formarea bulelor (cauzate de aerul care iese dintr-o soluţie şi formează bule atunci când presiunea scade) au fost înregistrate prin ataşarea seturilor de perfuzie la tuburi capilare de 100 microlitri cu capăt deschis pe hârtie grilă de 1 mm.
Seturile de perfuzie cu insulină fără pompe au fost, de asemenea, testate în cadrul unui protocol de presiune separat pentru a simula decompresia rapidă. Aceasta imită pierderea bruscă a presiunii din cabină, care apare în situaţii de urgenţă.
Cercetătorii au constatat că în cazul cartuşelor de insulină pline, acestea au livrat 0,60 unităţi de insulină în plus în timpul unei ascensiuni de 20 de minute (scăderea presiunii ambientale) în comparaţie cu performanţa de la nivelul solului. În timp ce acest lucru poate reduce uşor glicemia, autorii nu anticipează că acest lucru ar duce la hipoglicemie semnificativă clinic sau simptomatică.
În timpul coborârii (creşterea presiunii ambientale), cartuşele au livrat 0,51 unităţi de insulină în minus. Acest lucru poate duce la o glicemie mai mare decât de obicei, dar nu reprezintă aceeaşi preocupare ca efectele hipoglicemice ale unei cantităţi prea mari de insulină.
În mod surprinzător, decompresia rapidă a dus la administrarea de fluide echivalente cu 5,6 unităţi de insulină în exces. În cazul rar al unei decompresii bruşte a cabinei la altitudine, o supradoză de insulină ar putea determina scăderea nivelului de zahăr din sânge într-o asemenea măsură încât ar putea provoca o hipoglicemie semnificativă, spun autorii. Cu toate acestea, în astfel de situaţii de urgenţă - de exemplu, atunci când un avion pierde o uşă în timpul zborului - ar exista timp pentru a ingera carbohidraţi suplimentari cu acţiune scurtă pentru a contracara aceste efecte nedorite.
După cum a explicat dr. Fan, „persoanele care utilizează pompe de insulină trebuie să fie conştiente de impactul potenţial al modificărilor presiunii aerului din cabină asupra administrării insulinei. Scăderea presiunii în cabină în timpul ascensiunii poate duce la o uşoară creştere a administrării insulinei ca urmare a formării bulelor de aer care deplasează excesul de insulină în afara cartuşului.
„De asemenea, este posibilă o uşoară reducere a administrării de insulină în timpul coborârii, deoarece creşterea presiunii aerului dizolvă bulele de aer, aspirând insulina înapoi în pompă. Faptul că aceste anomalii în administrarea insulinei în timpul zborurilor provoacă efecte clinice va depinde de mai mulţi factori, inclusiv de sensibilitatea la insulină a individului, de aportul alimentar şi de controlul glicemic”, au scris autorii în rezultatele lor.
Pentru a preveni orice consecinţe metabolice neintenţionate, autorii studiului recomandăm ca persoanele care utilizează pompe de insulină să ia în considerare deconectarea temporară a dispozitivelor înainte de decolare şi îndepărtarea bulelor de aer înainte de reconectarea acestora la altitudinea de croazieră.
