Bolile transmise de ţânţari au alertat oficialii din domeniul sănătăţii şi în Europa, în special în legătură cu răspândirea virusului West Nile şi denga. Factorii care favorizează apariţia epidemiilor în Europa sunt temperaturile ridicate, valurile de căldură ce urmează după ploi abundente şi intensificarea circulaţiei de călători şi mărfuri.
În timp ce marea majoritate a infecţiilor cu virusul West Nile sunt asimptomatice, mai puţin de 1% dintre persoanele infectate pot dezvolta complicaţii neurologice precum meningita, care este inflamaţia măduvei spinării şi a membranelor din jurul creierului, sau encefalita.
Deşi ţările europene au avut cazuri de West Nile încă din anii 1960, numărul de infecţii a crescut în ultimii 15 ani, potrivit Institutului Pasteur din Franţa.
De la începutul anului, 13 ţări europene au raportat cazuri umane de infecţie cu virusul West Nile. La sfârşitul anului trecut, Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) a declarat că în ceea ce priveşte cazurile de West Nile, acestea au avut o creştere de peste şapte ori în 2022, în parte din cauza unor focare din Italia şi Grecia.
Centrele Europene pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (ECDC) au adăugat la jumătatea lunii august că numărul de cazuri din 2024 se încadrează în intervalul aşteptat, chiar dacă în Grecia şi Spania cazurile au fost mai numeroase decât în anii precedenţi.
La fel ca encefalita ecvină estică (EEE), care a cauzat un deces săptămâna trecută în Statele Unite, ţânţarii se infectează cu virusul West Nile hrănindu-se cu păsări. Se pare că oamenii nu au concentraţii suficient de mari ale virusului pentru a transmite aceste infecţii ţânţarilor atunci când aceştia muşcă un om.
Acest lucru este diferit de alte boli transmise de ţânţari, unde oamenii pot amplifica impactul virusului.
În cazul infecţiilor care provoacă febra dengue sau chikungunya, oamenii ajung să fie foarte legaţi de concentraţii ridicate de virus şi pot infecta ţânţarii „şi atunci se ajunge la aceste mari epidemii urbane de febră dengue", spune David Hamer, profesor de sănătate globală şi medicină la Universitatea Boston din Statele Unite.
De asemenea, „trebuie să fie prezent vectorul potrivit” pentru ca virusul să se răspândească”, a precizat el.
Ţânţarii Culex, care răspândesc virusul West Nile, sunt prezenţi în Europa, iar Aedes, ţânţarul tigru care poate răspândi dengue, chikungunya şi zika, devine din ce în ce mai răspândit.
Potrivit ECDC, ţânţarul tigru asiatic sau Aedes albopictus este „ferm stabilit în 13 ţări europene”, ceea ce marchează o „creştere semnificativă faţă de acum 10 ani”, când era limitat la opt ţări din Europa.
„În ultimii ani, am observat o creştere a numărului de cazuri de infecţii cu dengue şi virusul West Nile dobândite local, în special în ţările din sudul Europei. De asemenea, vedem mai multe regiuni afectate în fiecare an şi pentru perioade mai lungi”, a declarat ECDC pentru Euronews Health.
Impactul schimbărilor climatice
De la începutul anului 2024 s-au înregistrat peste 12 milioane de cazuri de febră denga la nivel mondial şi mii de decese, majoritatea în regiunea Americilor.
În Europa, în acest an, au existat cazuri de denga dobândite local atât în Franţa, cât şi în Italia.
„Introducerea şi cel puţin focarele de dengue şi chikungunya, cred eu, vor deveni din ce în ce mai frecvente în multe, părţi ale Europei de Vest, Statele Unite şi chiar în Canada”, a precizat prof. Hamer.
Experţii spun că este probabil ca schimbările climatice să exacerbeze bolile transmise de ţânţari, de exemplu prin afectarea migraţiei păsărilor, dar şi prin scurtarea sezonului de iarnă, astfel încât populaţiile de ţânţari să fie active mai mult timp.
„Este de aşteptat ca schimbările climatice să prelungească sezonul de transmitere a bolilor transmise de ţânţari prin crearea unor condiţii mai potrivite pentru ca ţânţarii să se dezvolte”, a declarat ECDC.
Acest lucru înseamnă că sezonul începe mai devreme şi se termină mai târziu în diferite părţi ale Europei, crescând astfel perioada în care se pot observa cazuri.
Cu toate acestea, riscul ca encefalita ecvină estică să fie introdusă în Uniunea Europeană este scăzut, a precizat ECDC, în parte deoarece oamenii nu contribuie la transmiterea acesteia.
Matthew Ippolito, profesor asistent la facultatea de medicină a Universităţii Johns Hopkins din Statele Unite şi expert într-un alt virus transmis de insecte, malaria, a subliniat că „diferiţi ţânţari prosperă în condiţii diferite”.
„Deci, deşi este adevărat că temperaturile mai ridicate înseamnă, în general, o arie geografică mai mare pentru ţânţari şi alţi vectori de boală - de exemplu, vedem incursiuni ale ţânţarilor la altitudini mai mari în anumite părţi ale lumii care anterior erau lipsite de malarie - există mulţi alţi factori care intră în joc”, a spus el.
Deşi consideră că există un risc mai mic ca encefalita ecvină estică să se răspândească la nivel mondial, deoarece este atât de rară şi de mortală, „speranţa este întotdeauna să continuăm să tragem învăţăminte din trecut şi să menţinem un sistem puternic de monitorizare şi răspuns”, au precizat experţii.
Aceştiai spun că oamenii se pot proteja purtând îmbrăcăminte de protecţie şi repelent pentru ţânţari, precum şi eliminând apa stătătoare în care aceştia depun ouă.
În România, virusul West Nile este transmis de mai multe specii de ţânţari răspândiţi atât în oraşe, cât şi în zonele rurale.
De la începutul sezonului în România, numărul de cazuri de infecţie cu virusul West Nile, transmis de mai multe specii de ţânţari, s-a aflat în creştere în ultimele săptămâni, fiind similar cu cel raportat în aceeaşi perioadă a anului trecut.
Astfel, Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) a informat joi că, de la începutul perioadei de supraveghere a infecţiei cu virusul West Nile (3 iunie) şi până pe 5 septembrie, s-au înregistrat 47 de cazuri, dintre care 40 confirmate şi 7 probabile.
Potrivit INSP, au fost înregistrate patru decese în urma infecţiei cu virusul West Nile - trei în judeţul Suceava şi unul în Bucureşti.
Numărul de cazuri este similar cu cel raportat pentru aceeaşi perioadă din anul trecut, când au fost anunţate 40 de cazuri (dintre care 38 cazuri confirmate si 2 cazuri probabile ) până la 7 septembrie 2023 şi şase decese.
În acest sezon, cele mai multe cazuri de îmbolnăvire - 14 - s-au înregistrat la grupa de vârstă 70 - 79 de ani şi 11 la persoanele cu vârsta cuprinsă între 60 şi 69 de ani, a indicat INSP.
Numărul de cazuri de infecţie cu virusul West Nile a început să crească de anul trecut, după o scădere puternică în perioada pandemiei.
Astfel, în 2018 s-au înregistrat 276 de cazuri de infecţie cu virusul West Nile în România şi 42 de decese din cauza infecţiei, iar în sezonul 2019 – 66 de cazuri de infecţie şi 8 decese.
În 2020, autorităţile au raportat 6 cazuri, în 2021 – 7 cazuri, iar în 2022 – 48 cazuri. În sezonul 2023, în România au fost raportate în total 105 cazuri de infectare cu West Nile (cel mai mare număr din 2018) şi 12 decese.
Specialiştii recomandă populaţiei să evite expunerea la ţânţari, purtând îmbrăcăminte cu mâneci lungi şi pantaloni lungi, să utilizeze substanţe chimice cu repelent pentru ţânţari, să împiedice pătrunderea insectelor în casă (prin plase de protecţie la ferestre), să utilizeze insecticid, să asigure desecarea bălţilor de apă din jurul gospodăriilor şi să îndepărteze recipientele de apă stagnantă şi gunoiul menajer.
Aceştia atrag atenţia că, în cele mai multe cazuri, infecţia nu prezintă iniţial simptome, dar, când acestea apar, sunt foarte variate şi se manifestă în special prin febră, dureri de cap, dureri musculare şi articulare, uneori greaţă şi vărsături, diaree, rareori inflamarea ganglionilor limfatici.
