Furia poate afecta funcţia vaselor de sânge, şi chiar şi un scurt episod de furie poate avea un impact negativ asupra capacităţii vaselor de sânge de a se relaxa, ceea ce este esenţial pentru o bună circulaţie a sângelui, potrivit unei noi cercetări.
Rezultatele unui nou studiu sugerează că, atunci când adulţii devin furioşi, după ce îşi amintesc experienţe din trecut, funcţia celulelor care căptuşesc vasele de sânge este afectată în mod negativ, ceea ce poate restricţiona fluxul sanguin. Cercetări anterioare au constatat că acest lucru poate creşte riscul de boli de inimă şi de AVC.
Sentimentele de furie afectează în mod negativ sănătatea vaselor de sânge, potrivit unui studiu publicat pe 1 mai în Journal of the American Heart Association - JAHA.
În acest studiu, episoadele de anxietate şi tristeţe nu au declanşat aceeaşi schimbare în funcţionarea mucoasei vaselor de sânge.
„Au existat unele studii în trecut care au legat sentimentele de furie, sentimentele de anxietate şi sentimentele de tristeţe de riscul de boli de inimă”, a declarat autorul principal al studiului, dr. Daichi Shimbo, profesor de medicină în cadrul diviziei de cardiologie de la Universitatea Columbia din New York.
„Acest studiu a fost menit să afle «de ce se întâmplă asta?»”, a precizat el.
În cadrul studiului randomizat, cercetătorii au împărţit 280 de participanţi, adulţi sănătoşi, şi le-au dat o sarcină care i-a făcut să-şi amintească sentimente de furie, tristeţe, anxietate sau neutre timp de opt minute.
Înainte şi după această sarcină, cercetătorii au măsurat sănătatea vasculară a indivizilor.
Tristeţea şi anxietatea nu au arătat o schimbare semnificativă a acestor markeri în comparaţie cu sarcina neutră - dar furia a făcut-o, a precizat dr. Shimbo.
„Se pare că impactul furiei asupra sănătăţii şi bolii se poate datora efectelor sale negative asupra sănătăţii vasculare, respectiv a sănătăţii vaselor de sânge în sine”, a spus el.
În timp ce noua cercetare nu este primul studiu care face o legătură între emoţii şi impactul cardiovascular, acesta face lumină asupra modului în care funcţionează această legătură, a declarat dr. Joe Ebinger, profesor asociat de cardiologie şi director clinic la Institutul Inimii la Cedars-Sinai din Los Angeles, care nu a fost implicat în cercetare.
„Acesta este unul dintre primele studii bine realizate, randomizate şi controlate cu placebo, care ne-a arătat cu adevărat că există schimbări în vasculatura organismului ce apar în mod acut ca răspuns la emoţiile pe care le simţim”, a precizat dr. Ebinger.
Cercetătorii din acest studiu au observat trei moduri majore în care furia a avut un impact asupra sănătăţii vaselor de sânge.
În primul rând, a îngreunat dilatarea vaselor de sânge ca răspuns la ischemie, sau la o restricţie, a precizat cercetătorul. Furia a afectat, de asemenea, markerii celulari ai leziunilor şi capacitatea lor de a se repara.
După sarcina de opt minute menită să inducă furia, impactul asupra vaselor de sânge a fost observat timp de până la 40 de minute, spun cercetătorii.
Acest lucru ar putea să nu sune atât de rău în sine, dar oamenii de ştiinţă spuncă ar trebui să fim îngrijoraţi de un efect cumulativ.
„Noi speculăm că, persoanele care se înfurie de nenumărate ori, îşi afectează în mod cronic vasele de sânge”, a indicat dr. Shimbo. „Nu am studiat acest lucru, dar speculăm că aceste tipuri de insulte cronice din cauza furiei pot duce la efecte adverse cronice ale vaselor de sânge”.
Furia este însă o emoţie umană şi nu putem şi nici nu ar trebui evitată cu totul, spun specialiştii. Ce putem ănsă face pentru a nu ne afecta sănătatea?
Cea mai bună abordare este să învăţăm să procesăm sentimentele de furie şi să nu le lăsăm să se înrăutăţească, este de părere dr. Brett Ford, profesor asociat de psihologie la Universitatea din Toronto, citat de CNN.
„Şi apoi, odată ce eşti conştient de asta, eşti în control. Furia nu te va mai controla ", spune ea.
Acest ultim studiu despre modul în care furia afectează organismul ar putea ajuta la încurajarea persoanelor care se confruntă cu multă mânie să apeleze la terapii comportamentale, sugerează dr. Shimbo.
Poate că există modalităţi - cum ar fi exerciţiile fizice, yoga, sau medicamentele - pentru a trata efectele negative ale furiei asupra vaselor de sânge, a speculat el.
Înţelegerea mecanismul care ne afectează sănătatea este primul pas pentru a putea ajuta la tratarea furiei, a concluzionează Ebinger. „Nu este vorba despre a nega furia. Cu toţii vom experimenta furie, dar (este vorba despre) găsirea unor modalităţi prin care să putem atât să o controlăm, cât şi să o minimizăm”, a mai precizat cercetătorul american.
Cercetătorii au emis ipoteza că mai mulţi factori ar putea contribui la această relaţie, inclusiv inflamaţia crescută şi activarea sistemului nervos autonom, precum şi modificările cauzate de hormonii de stres.
Contextul şi detaliile studiului:
- studiul PUME (Mecanisme care stau la baza declanşării infarctului miocardic şi emoţiile) este un studiu experimental controlat şi randomizat, desfăşurat în perioada august 2013 - mai 2017;
- participanţii au fost recrutaţi din comunitatea din jurul Centrului Medical Irving al Universităţii Columbia din New York;
- participanţii aveau vârsta de 18 ani sau mai mult şi erau sănătoşi. În acest studiu, starea de sănătate a fost definită ca fiind fără antecedente de boli de inimă, AVC, operaţie de bypass sau stent, atac ischemic tranzitoriu, boală arterială periferică, insuficienţă cardiacă, hipertensiune arterială, colesterol ridicat, diabet zaharat de tip 2 sau diagnostic auto-raportat de tulburare de sănătate mintală, şi care nu luau medicamente prescrise sau suplimente alimentare şi nu fumau;
- vârsta medie a participanţilor la studiu a fost de 26 de ani. Aproximativ 50% dintre participanţi s-au autoidentificat ca fiind femei. Aproximativ 40% dintre participanţi s-au autoidentificat ca adulţi albi; 29% ca adulţi hispanici/latini; 19% ca adulţi asiatici; şi 14% ca adulţi de culoare;
- sănătatea vaselor de sânge ale participanţilor a fost evaluată înainte şi după îndeplinirea sarcinilor emoţionale cu ajutorul unor senzori aplicaţi pe degete care detectează modificările fluxului sanguin în artere.
- înainte de a finaliza sarcinile emoţionale, participanţii au fost aşezaţi pe un scaun confortabil într-o cameră cu temperatură controlată şi au fost instruiţi să se relaxeze timp de 30 de minute, timp în care nu li s-a permis să vorbească, să folosească telefoanele, să citească niciun document sau să doarmă;
- după ce participanţii s-au relaxat timp de 30 de minute, cercetătorii au măsurat tensiunea arterială a participanţilor şi ritmul cardiac corespunzător. Au fost efectuate două măsurători ale tensiunii arteriale la un minut distanţă, apoi a fost măsurată dilatarea vaselor de sânge ale participanţilor şi au fost colectate probe de sânge pentru testare. Au fost efectuate măsurători repetate ale tensiunii arteriale şi ale dilatării, iar probele de sânge au fost colectate din nou după ce sarcina emoţională atribuită a fost finalizată;
- cercetătorii au determinat măsura în care vasele de sânge ale participanţilor nu au fost capabile să se dilate prin măsurarea fluxului sanguin în antebraţul non-dominant al participanţilor. Ei au evaluat leziunile suferite de vasele de sânge ale participanţilor prin cuantificarea numărului de biomarkeri care circulă în sânge, prezenţi în ţesuturile care căptuşesc vasele de sânge şi au evaluat capacitatea de regenerare a celulelor vasculare ale participanţilor prin măsurarea nivelurilor circulante de celule derivate din măduva osoasă, care sunt esenţiale pentru reparare;
Printre limitările studiului se numără faptul că participanţii erau tineri şi aparent sănătoşi, „ceea ce face să nu fie clar dacă rezultatele s-ar aplica la adulţii mai în vârstă cu alte afecţiuni de sănătate, care cel mai probabil ar lua medicamente”, au precizat autorii.
În plus, participanţii au fost observaţi într-un cadru de îngrijire a sănătăţii, şi nu în situaţii din lumea reală, iar studiul a evaluat doar efectele pe termen scurt ale emoţiilor evocate.
