Trilioanele de bacterii care trăiesc în intestinul unui individ, formând microbiomul intestinal, pot influenţa capacitatea de reacţie la vaccinul împotriva rotavirusului, ceea ce face ca, uneori copiii să fie predispuşi la infecţia cu virusul şi la boli grave, în ciuda faptului că au fost vaccinaţi, este concluzia unui studiu publicat recent.
Rotavirusul se răspândeşte uşor în rândul sugarilor şi copiilor mici, provocând diaree severă, vărsături, febră şi dureri abdominale.
Copiii care sunt infectaţi cu rotavirus pot deveni deshidrataţi şi pot necesita spitalizare.
Vaccinurile împotriva rotavirusului s-au dovedit foarte eficiente în protejarea copiilor în Statele Unite şi Europa, dar au o eficacitate relativ scăzută în unele ţări cu venituri mici.
Vaccinurile împotriva rotavirusurilor au la bază virusuri vii atenuate, administrate pe cale orală, care trebuie să infecteze intestinul gazdei pentru a declanşa imunitatea protectoare.
Protecţia oferită de vaccinurile împotriva rotavirusurilor este foarte diferită de la o persoană la alta, ceea ce i-a determinat pe cercetători să formuleze ipoteza că, o compoziţie a microbiomului intestinal, în mijlocul căruia vaccinul viral trebuie să infecteze, influenţează eficacitatea vaccinului împotriva rotavirusurilor.
Descoperirile au fost publicate recent în revista Cellular and Molecular Gastroenterology and Hepatology.
În acest studiu, cercetătorii au investigat influenţa microbiomului uman asupra vaccinării împotriva rotavirusului prin administrarea de transplanturi microbiene la şoareci proveniţi de la copii cu o reacţie robustă sau minimă la vaccinul împotriva rotavirusului.
Aceştia au constatat că şoarecii care au primit transplanturi microbiene de la indivizi care au fost foarte receptivi la vaccinul împotriva rotavirusului au eliminat abundent antigenele rotavirusului şi au generat anticorpi anti-rotavirus puternici.
În schimb, şoarecii care au primit transplanturi microbiene de la copii care nu au răspuns la vaccinarea împotriva rotavirusului au prezentat doar o creştere modestă a anticorpilor împotriva rotavirusului după vaccinare şi au rămas astfel predispuşi la provocarea cu acest virus.
Analiza microbiomului prin secvenţierea ADN a sugerat implicarea Clostridium perfringens, bacterii prezente la unii oameni şi animale, care ocazional pot provoca boli.
Administrarea orală de C. perfringens cultivat la şoareci a imitat parţial trăsăturile de răspuns sau nu la vaccinul împotriva rotavirusului. Prin reanalizarea datelor publicate cercetătorii au constatat că abundenţa C. perfringens la copii este asociată modest cu eşecul vaccinului rotavirus.
În concluzie, cercetătorii au stabilit că în ceea ce priveşte compoziţia microbiomului, acesta influenţează eficacitatea vaccinului împotriva rotavirusului, C. perfringens fiind unul poate dintre multele alte exemple din microbiom uman capabil să promoveze eşecul vaccinului împotriva rotavirusului.
„Constatările noastre reflectă faptul că C. perfringens poate fi unul dintre o serie de microbi, care includ bacteriile şi virusurile ce pot avea un impact asupra infecţiei - şi, în consecinţă, asupra răspunsurilor imune provocate de vaccinurile împotriva rotavirusului”, au concluzionat autorii studiului.
