O nouă cercetare indică faptul că activitatea fizică scade riscul de boli cardiovasculare în parte prin reducerea activităţii cerebrale legate de stres, respectiv reducerea semnalizării legate de stres în creier.
În cadrul noului studiu, condus de cercetători de la Spitalul general din Massachusetts (MGH) şi publicat în Journal of the American College of Cardiology (JACC), persoanele cu afecţiuni legate de stres, cum ar fi depresia, au înregistrat cele mai multe beneficii cardiovasculare în urma activităţii fizice.
Pentru a evalua mecanismele care stau la baza beneficiilor psihologice şi cardiovasculare ale activităţii fizice, dr. Ahmed Tawakol, cercetător şi cardiolog în cadrul Centrului de cercetare în domeniul imagisticii cardiovasculare de la MGH, şi echipa sa au analizat dosarele medicale şi alte informaţii ale celor 50.359 de participanţi din Mass General Brigham Biobank care au completat un sondaj privind activitatea fizică.
Un subset de 774 de participanţi a fost supus, de asemenea, unor teste de imagistică cerebrală şi măsurători ale activităţii cerebrale legate de stres.
Pe parcursul unei urmăriri medii de 10 ani, 12,9% dintre participanţi au dezvoltat boli cardiovasculare. Participanţii care au respectat recomandările de activitate fizică au avut un risc cu 23% mai mic de a dezvolta boli cardiovasculare în comparaţie cu cei care nu au respectat aceste recomandări.
Persoanele cu niveluri mai ridicate de activitate fizică au avut, de asemenea, tendinţa de a avea o activitate cerebrală legată de stres mai scăzută.
În mod notabil, reducerea activităţii cerebrale asociate stresului au fost determinate de un câştig în funcţia cortexului prefrontal, o parte a creierului implicată în funcţia executivă (adică luarea deciziilor, controlul impulsurilor) şi este cunoscută ca fiind cea care limitează centrele de stres din creier. Analizele au ţinut cont de alte variabile ale stilului de viaţă şi de factorii de risc pentru boala coronariană.
Mai mult, reducerile în semnalizarea cerebrală legată de stres au explicat parţial beneficiile cardiovasculare ale activităţii fizice.
De asemenea, cercetătorii au constatat, într-o cohortă de 50.359 de participanţi, că beneficiul cardiovascular al exerciţiilor fizice a fost substanţial mai mare în rândul participanţilor care ar fi de aşteptat să aibă o activitate cerebrală mai mare legată de stres, cum ar fi cei cu depresie preexistentă.
Activitatea fizică a fost aproximativ de două ori mai eficientă în reducerea riscului de boli cardiovasculare în rândul celor cu depresie. Efectele asupra activităţii cerebrale legate de stres pot explica această observaţie nouă, spune dr. Tawakol, autorul principal al studiului.
Acesta precizează că „sunt necesare studii prospective pentru a identifica potenţialii mediatori şi pentru a dovedi cauzalitatea".
Între timp, clinicienii ar putea transmite pacienţilor că activitatea fizică poate avea efecte importante asupra creierului, ceea ce ar putea conferi beneficii cardiovasculare mai mari în rândul persoanelor cu sindroame legate de stres, cum ar fi depresia.
