Un nou test inventat de cercetătorii de la Universitatea din Illinois Chicago (UIC) permite medicilor dentişti să depisteze cea mai frecventă formă de cancer oral cu ajutorul unui instrument simplu şi familiar: periuţa.
Kitul de diagnosticare, creat şi brevetat de o echipă de specialişti de la Colegiul de Stomatologie al UIC, foloseşte o perie mică pentru a colecta celule din leziunile potenţial canceroase din interiorul gurii.
Eşantionul este apoi analizat pentru a detecta semnalele genetice ale carcinomului oral cu celule scuamoase, al nouălea cel mai răspândit cancer la nivel mondial.
Această nouă metodă de depistare îmbunătăţeşte standardul actual de diagnosticare al biopsiilor chirurgicale - o etapă suplimentară ce riscă să piardă pacienţi, întrucât, uneori, aceştia nu se mai întorc la medic decât atunci când cancerul avansează în stadii mai greu de tratat.
„Atât de mulţi pacienţi se pierd; nu sunt urmăriţi", spune Guy Adami, profesor asociat de medicină orală şi ştiinţe de diagnosticare.
„Am încercat să ne concentrăm în principal pe cancerele în stadiile timpurii 1 şi 2, astfel încât să funcţioneze efectiv cu cancerele pe care dorim să le detectăm", explică el.
Sistemul de detectare funcţionează prin identificarea unor mici segmente de material genetic numite microARN care reglează expresia genelor.
Cercetările efectuate de echipa UIC au descoperit o semnătură de expresie a 40 de secvenţe de microARN care poate face distincţia între o tumoră şi un ţesut normal, cu o precizie de peste 90%.
Testul a funcţionat şi folosind celule epiteliale, stratul cel mai exterior de celule din gura unui pacient. A
ceste celule pot fi colectate cu uşurinţă în mai puţin de un minut de periaj delicat - fără a fi nevoie de amorţire - de către un dentist sau o asistentă, care apoi plasează periuţa într-un tub cu soluţie şi o trimite la un laborator pentru analiza microARN.
Rezultatele pot fi returnate la clinică în câteva zile cu versiunea actuală a testului de diagnosticare.
„Am fost primii care au observat că probele de biopsie prin periere funcţionează de fapt destul de bine atunci când se utilizează microARN", spune Adami.
„Nu necesită decât o lumină bună şi o periuţă".
Pe lângă comoditatea metodei de colectare, biopsia oferă şi alte câteva avantaje, spun autorii.
Biopsiile chirurgicale colectează adesea un amestec de tipuri de celule, ceea ce face ca analiza ulterioară să fie mai complicată şi riscă să răspândească celulele canceroase în alte zone ale gurii.
Totodată, spre deosebire de analizele de sânge care cercetează în general pentru semnalele genetice ale cancerului, metoda periuţei colectează doar celule dintr-un singur loc unde se poate concentra tratamentul în cazul în care se detectează o tumoră malignă.
„Dacă ar fi să comparăm ceea ce facem noi, prin această metodă care vizează specific ţesutul, celelalte teste existente nu ţintesc exact locul unde se află de fapt tumorile, ceea ce face mai dificilă începerea rapidă a tratamentului după detectare", menţionează la rândul său, dr. Joel Schwartz, cel de-al doilea inventator al kit-ului de diagnostic, profesor de medicină orală şi ştiinţe de diagnosticare.
Cei doi inventatori speră că noul test va face ca depistarea cancerului să fie mai uşor de realizat, în special în rândul populaţiilor de pacienţi care nu beneficiază de îngrijire dentară regulată sau care au o incidenţă mai mare a carcinomului oral cu celule scuamoase.
De exemplu, bărbaţii de culoare au o rată de supravieţuire dramatic mai mică cu această boală în comparaţie cu bărbaţii albi, hispanici şi asiatici.
Utilizarea invenţiei în medii neclinice ar permite detectarea mai timpurie a cancerului în populaţiile cu risc ridicat.
De asemenea, tehnologia ar putea fi utilă, în cele din urmă, în diagnosticarea altor boli orale prin propriile lor semnături unice de microARN, au declarat autorii.
Pentru a comercializa testul, Adami şi Schwartz au înfiinţat o companie numită Arphion Diagnostics, care a colaborat cu Biroul de Management Tehnologic al UIC, şi continuă să caute parteneri care să îi ajute să ducă testul în clinicile stomatologice.
„Există 600 de boli diferite care apar în gură, iar o serie dintre acestea au fost deja caracterizate cu microARN-uri", spune prof. Schwartz, precizând că s-ar putea folosi aceeaşi abordare cu un impact profund şi asupra acestor tipuri de boli.
