Un nou studiu, publicat recent, a constatat că, în mod uimitor, substanţele chimice pe bază de clor nu sunt mai eficiente în a ucide sporii bacterieni decât apa chioară.
Cea mai frecventă cauză a îmbolnăvirilor asociate antibioticelor în unităţile sanitare din întreaga lume pare să nu fie deloc afectată de unul dintre principalii dezinfectanţi pe bază de clor, utilizat în prezent pentru curăţarea halatelor şi a suprafeţelor din nenumărate spitale la nivel mondial.
Cercetătorii de la Universitatea Plymouth din Marea Britanie au dezvăluit modul în care sporii bacteriei Clostridioides difficile, (C. diff) nu au prezentat niciun semn de schimbare în ciuda faptului că au fost trataţi cu concentraţii mari de clor.
Echipa de cercetători concluzionează că persoanele susceptibile care lucrează sau sunt tratate în unităţile medicale şi în mediile clinice pot fi expuse, fără să ştie, riscului de a contracta această superbacterie.
În consecinţă, echipa de cercetare solicită continuarea urgentă a cercetărilor axate pe identificarea unor strategii alternative de dezinfectare a sporilor de C. diff pentru a întrerupe acest lanţ îngrijorător de transmitere în mediile clinice.
Până la urmă, reutilizarea constantă a aceloraşi biocide nu face decât să contribuie la alimentarea creşterii rezistenţei antimicrobiene (RAM) la nivel mondial.
Având în vedere că incidenţa rezistenţei antimicrobiene este în creştere, ameninţarea pe care o reprezintă superbacteriile pentru sănătatea umană este din ce în ce mai mare.
„Departe de a demonstra că mediile noastre clinice sunt curate şi sigure pentru personal şi pacienţi, acest studiu evidenţiază capacitatea sporilor de C. diff de a tolera dezinfecţia la concentraţiile de clor activ în uz şi recomandat" a declarat prof. dr. Tina Joshi, profesor asociat de microbiologie moleculară la Universitatea din Plymouth, care a realizat acest studiu, într-un comunicat al universităţii.
„Asta arată necesitatea de dezinfectanţi, precum şi de ghiduri, care să fie adecvate scopului şi să funcţioneze în concordanţă cu evoluţia bacteriilor, iar cercetarea ar trebui să aibă un impact semnificativ asupra protocoalelor actuale de dezinfecţie în domeniul medical la nivel global", a adăugat ea.
C. diff este o bacterie care provoacă diaree, colită şi alte complicaţii intestinale. Se ştie că aceasta infectează anual milioane de oameni din întreaga lume.
Contribuind la aproximativ 29.000 de decese pe an în Statele Unite şi la aproape 8.500 în Europa, cele mai recente date disponibile indică faptul că incidenţa infecţiei cu C. diff era în creştere înainte de începerea pandemiei Covid-19 în Regatul Unit.
Echipa prof.dr. Joshi a demonstrat deja capacitatea sporilor de C. diff de a supravieţui expunerii la concentraţiile recomandate de dicloroizocianurat de sodiu sub formă lichidă şi în interiorul ţesăturilor de protecţie personală, cum ar fi halatele chirurgicale, în cadrul unor proiecte anterioare.
Această abordare a fost determinată de incidenţa sa crescută în cadrul infecţiilor nosocomiale (infecţii ce pot fi recunoscute clinic sau microbiologic, pe baza dovezilor epidemiologice ale contractării acesteia în timpul spitalizării.
„Înţelegerea modului în care aceşti spori şi dezinfectanţii interacţionează este parte integrantă a gestionării practice a infecţiei cu C. diff şi a reducerii poverii infecţiei în mediile de îngrijire medicală. Cu toate acestea, există încă întrebări fără răspuns în ceea ce priveşte gradul de toleranţă la biocide în cazul C. diff şi dacă aceasta este afectată de co-toleranţa la antibiotice. Având în vedere că RAM este în creştere la nivel global, nevoia de a găsi aceste răspunsuri - atât pentru C. diff, cât şi pentru alte superbacterii - nu a fost niciodată mai presantă", conchide prof. dr. Joshi, care face parte din Consiliul Societăţii de Microbiologie din Marea Britanie.
Noul studiu a fost publicat în revista Microbiology.
