Oamenii de ştiinţă sunt pregătiţi să examineze peste un milion şi jumătate de scanări ale creierului pentru a crea un instrument care, speră ei, va fi capabil să indice din timp riscul de demenţă al unei persoane.
Un grup de 20 de experţi va analiza date de la tomografii computerizate şi RMN cu ajutorul inteligenţei artificiale (AI), împreună cu informaţii conţinute în dosarele medicale, pentru a identifica modele care ar putea indica probabilitatea apariţiei acestei afecţiuni.
Echipa îşi propune să creeze un instrument digital pe care radiologii să îl poată utiliza atunci când scanează pacienţii pentru a le determina riscul de demenţă şi pentru a diagnostica stadiile incipiente ale afecţiunilor conexe.
Ei speră că izolarea unui grup de pacienţi cu un risc ridicat de demenţă va permite dezvoltarea unor tratamente mai precise pentru diferite tipuri de afecţiuni, inclusiv Alzheimer.
Echipa este formată din oameni de ştiinţă în domeniul datelor şi cercetători clinicieni de la universităţile Edinburgh şi Dundee, care lucrează în cadrul unei colaborări globale de cercetare denumită NEURii, lansată în urmă cu un an.
Aceştia estimează că vor analiza până la 1,6 milioane de imagini în timpul proiectului.
Datele vor fi păstrate pe o platformă sigură pentru utilizarea datelor electronice pentru cercetare din cadrul Sistemului Naţional de Sănătate publică (NHS).
„O mai bună utilizare a scanărilor cerebrale pentru a estima demenţa va duce la o mai bună înţelegere a bolii şi, eventual, la diagnosticarea mai timpurie a cauzelor acesteia, ceea ce, la rândul său, va facilita dezvoltarea de noi tratamente", spune Ppofesorul Will Whiteley de la Centrul pentru Ştiinţe Clinice ale Creierului din cadrul Universităţii din Edinburgh, care este codirector al proiectului.
„În prezent, tratamentele pentru demenţă sunt costisitoare, rare şi de valoare incertă. Dacă putem colecta date de la un grup mare de persoane cu risc ridicat, care apoi îşi dau consimţământul de a lua parte la studii, putem începe cu adevărat să dezvoltăm noi tratamente”, a precizat acesta.
Profesorul Emanuele Trucco, expert în AI şi imagistică medicală la Universitatea din Dundee, a precizat la rândul său că, acest nou set de date va fi de mare folos cercetătorilor neurologici.
„În cazul în care vom stabili o dovadă de succes a conceptului, vom avea o suită de instrumente computerizate care sunt integrate fără probleme şi discret cu operaţiunile de radiologie de rutină ce ajută la luarea deciziilor clinice şi semnalează riscul de demenţă cât mai devreme posibil”, a precizat acesta.
Cercetătorii au estimat recent că 45% din cazurile de demenţă pot fi prevenite, iar The Lancet a publicat o listă de factori de risc, inclusiv fumatul, obezitatea şi poluarea aerului.
Dacă ştii că eşti la risc, poţi face schimbări care îţi vor îmbunătăţi sănătatea creierului. Pentru cei diagnosticaţi la timp, menţinerea unei activităţi mentale foarte active, de exemplu, ar putea ajuta, spun oamenii de ştiinţă.
Posibilele tratamente noi în curs de dezvoltare pentru Alzheimer sunt susceptibile de a funcţiona în stadiile incipiente ale bolii, motiv pentru care diagnosticul precoce este important.
Având în vedere listele lungi de aşteptare pentru diagnosticare, precum şi finanţarea relativ scăzută pentru cercetarea demenţei în general, în comparaţie cu cancerul, un astfel de proiect de predicţie a riscului unei persoane este extrem de important, spun experţii din Marea Britanie.
