Se ştie că fumatul creşte riscul anumitor tipuri de cancer, precum şi riscul de AVC (accident vascular cerebral) şi boli de inimă. În ceea ce priveşte afecţiunile osoase, fumatul poate provoca o densitate osoasă scăzută (osteoporoză), un risc crescut de fracturi şi parodontită. Recent, cercetătorii au descoperit că tutunul rămâne în oasele fumătorilor timp de secole după moarte.
Oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Leicester au identificat diferenţe vizibile în compoziţia oaselor între cei care consumă şi cei care nu consumă tutun.
Un nou studiu, aflat în desfăşurare, şi-a propus să stabilească modul în care apar aceste diferenţe, şi ar putea contribui la înţelegerea motivului pentru care consumul de tutun este un factor de risc pentru unele afecţiuni musculo-scheletice şi dentare.
Analizând rămăşiţele scheletice umane datând din secolul al XII-lea, cercetătorii au descoperit că consumul de tutun lasă o amprentă metabolică în osul cortical uman (ţesutul dens care alcătuieşte stratul exterior al oaselor şi asigură rezistenţa oaselor) care este încă identificabilă după perioade lungi de timp post-mortem.
Prin identificarea diferenţelor dintre consumatorii de tutun şi non-consumatorii de tutun din trecut, cercetătorii speră să poată înţelege mai multe despre condiţiile patologice şi sănătate, inclusiv bolile asociate consumului de tutun.
Tutunul a fost introdus în Europa de Vest în secolul al XVI-lea. Deşi studiile clinice moderne au demonstrat în mod concludent impactul dăunător al consumului de tutun asupra sănătăţii umane, cercetătorii de la Universitatea din Leicester încearcă să înţeleagă mai bine modul în care tutunul a influenţat sănătatea populaţiilor din trecut.
Universitatea Leicester, octombrie 2024
Prin studierea diferenţelor din osul cortical uman, experţii pot extinde numărul de indivizi analizaţi pentru a înţelege mai bine impactul istoric al consumului de tutun asupra sănătăţii umane.
Ca parte a cercetării, au fost analizate în total 323 de persoane. Acestea au inclus 177 de persoane adulte din cimitirul Grădina St James's din Euston, Londra, datând din secolele XVIII-XIX.
De asemenea, au fost incluse 146 de persoane din cimitirul unei biserici rurale din Barton-upon-Humber, Lincolnshire. Rămăşiţele de aici i-au inclus pe cei care au trăit înainte de introducerea tutunului în Europa (1150-1500 d.Hr.) şi pe cei care au trăit după (1500-1855 d.Hr.).
Analizând rămăşiţele scheletice umane de dinainte de introducerea tutunului în Europa de Vest, cercetătorii au identificat în mod clar modificările osoase la vest-europeni de la introducerea tutunului.
Ei au analizat compoziţia moleculară a oaselor şi au descoperit 45 de caracteristici moleculare distincte care erau diferite în oasele fumătorilor şi cele ale nefumătorilor.
Universitatea Leicester, octombrie 2024
Consumul de tutun lasă o amprentă metabolică în oasele umane suficient de distinctă pentru a identifica utilizarea acestuia la persoanele cu consum de tutun necunoscut, afirmă autorii în studiu.
Ei subliniază că „rămăşiţele arheologice ale scheletului uman” pot oferi „dovezi directe” pentru a studia „condiţiile patologice şi de sănătate din trecut, inclusiv bolile asociate cu consumul de tutun”.
„Cercetarea noastră arată că există diferenţe semnificative între caracteristicile moleculare conţinute în oasele foştilor consumatori de tutun şi cele ale nefumătorilor. Acest lucru arată că putem vedea impactul pe care consumul de tutun îl are asupra structurii scheletului uman", a declarat într-un comunicat dr. Sarah Inskip de la Universitatea din Leicester, care conduce cercetările în curs de desfăşurare.
Cercetarea a fost efectuată de Centrul de cercetare a cancerului din Leicester şi Leicester van Geest MultiOmics Facility, şi Şcoala de arheologie şi istorie antică, toate cu sediul la Universitatea din Leicester, şi face parte din proiectul Tobacco, Health & History (Tutunul, sănătate şi istorie ) condus de Dr. Sarah Inskip de la Universitatea din Leicester.
Rezultatele cercetării au fost publicate pe 4 octombrie în revista Science Advances.
