Ministerul Sănătăţii din Israel a raportat marţi într-un comunicat că un pacient a murit din cauza febrei West Nile, ridicând la trei numărul total de decese provocate de virus în actualul focar din ţară.
Ministerul a precizat că pacientul decedat era internat la Centrul Medical Sheba din Israel. În plus, este în curs o investigaţie pentru a determina dacă virusul West Nile a cauzat moartea unui alt pacient la un alt spital, situat de asemenea în centrul Israelului.
Între timp, ministerul a raportat 10 noi cazuri de infecţie cu virusul West Nile, care se transmite prin înţepăturile de ţânţar.
Această cifră ridică numărul total de cazuri de la începutul lunii mai la 42, cu 36 de pacienţi spitalizaţi, dintre care cinci ventilaţi mecanic, informează Agerpres.
Ministerele Sănătăţii şi Protecţiei Mediului din Israel au indicat într-un comunicat comun că ţânţari infectaţi cu virusul West Nile au fost detectaţi pe Aeroportul Internaţional Ben Gurion din Tel Aviv.
În România, virusul West Nile este transmis de mai multe specii de ţânţari răspândiţi atât în oraşe, cât şi în zonele rurale.
Sezonul trecut ţara noastră a înregistrat cel mai mare număr de infecţii cu virusul West Nile din ultimii 5 ani.
Astfel, Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) a raportat 72 de cazuri confirmate cu infecţie cu virusul West Nile de la începutul perioadei de supraveghere a acestei afecţiuni (6 iunie) până în 5 octombrie 2023.
Cele mai multe cazuri de infecţie cu virusul West Nile au fost înregistrate anul trecut în Bucureşti (9) şi în judeţele Satu Mare (9), Brăila şi Galaţi (câte 7 cazuri).
În urma infecţiei cu virusul West Nile s-au înregistrat, tot anul trecut şi 8 decese, în judeţele Bihor, Brăila, Satu Mare, Sibiu, Ilfov, Dolj şi Prahova.
Numărul de infecţii şi decese a fost cel mai mare din ultimii 5 ani, depăşind nivelul din 2019, ultimul an de dinaintea pandemiei.
Pentru sezonul actual Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) nu a raportat cazuri de infecţie cu virusul West Nile până la această dată.
Specialiştii atrag atenţia că, în cele mai multe cazuri, infecţia nu prezintă iniţial simptome, dar, când acestea apar, sunt foarte variate şi se manifestă în special prin febră, dureri de cap, dureri musculare şi articulare, uneori greaţă şi vărsături, diaree, rareori inflamarea ganglionilor limfatici.
Specialiştii recomandă populaţiei să evite expunerea la ţânţari, să utilizeze insecticid, să împiedice pătrunderea ţânţarilor în casă prin plase de protecţie la ferestre, să asigure desecarea bălţilor de apă din jurul gospodăriilor şi să îndepărteze recipientele de apă stagnantă şi gunoiul menajer.
Factorii care favorizează apariţia epidemiilor în Europa sunt temperaturile ridicate, valurile de căldură ce urmează după ploi abundente şi intensificarea circulaţiei de călători şi mărfuri.
