Academiile de studii sunt de mult timp considerate bastioane ale gândirii libere şi ale cercetării ştiinţifice. Cu toate acestea, un studiu recent oferă o imagine îngrijorătoare a scăderii libertăţii academice la nivel mondial. Această schimbare, care are loc pentru prima dată de la cel de-al Doilea Război Mondial, ameninţă să submineze inovarea globală într-un moment în care soluţiile creative sunt mai necesare ca niciodată.
Studiul, realizat de o echipă internaţională de cercetători, arată că, după decenii de îmbunătăţire constantă, libertatea academică mondială a început să scadă în ultimul deceniu. Această schimbare reprezintă primul declin semnificativ de la cel de-al Doilea Război Mondial şi generează îngrijorări serioase cu privire la viitorul inovării şi al progresului ştiinţific.
Libertatea academică, dreptul cercetătorilor de a continua cercetarea, de a preda şi de a-şi exprima ideile fără interferenţe nejustificate, a fost mult timp considerată o piatră de temelie a progresului ştiinţific. Cu toate acestea, importanţa sa pentru inovare nu a fost niciodată măsurată cantitativ la scară globală până acum.
Constatările recentului studiului nu numai că vin să confirme rolul crucial al libertăţii academice în stimularea inovării, dar trag şi un semnal de alarmă cu privire la potenţialele consecinţe ale declinului actual al acesteia.
Pentru a investiga această relaţie, cercetătorii au analizat date din 157 de ţări pe o perioadă de 115 ani, din 1900 până în 2015.
Ei au utilizat Indexul libertăţii academice (AFI) pentru a măsura nivelul libertăţii academice din fiecare ţară şi l-au comparat cu producţia de inovare, măsurată prin numărul de cereri de brevete şi de citări.
Rezultatele, publicate recent în revista PLOS One, sunt uimitoare. Ţările cu niveluri mai ridicate de libertate academică au produs în mod constant mai multe brevete şi au primit mai multe citări cu privire la aceste brevete. Mai exact, atunci când libertatea academică a unei ţări a crescut cu o deviaţie standard, numărul cererilor de brevete a crescut cu 41% doi ani mai târziu, iar numărul citaţiilor a crescut cu 29% cinci ani mai târziu.
Cu toate acestea, cea mai alarmantă constatare a fost tendinţa recentă de scădere a libertăţii academice.
După ce a crescut constant între anii 1940 şi 2010, libertatea academică globală a început să scadă în ultimul deceniu. Această inversare a fost observată nu numai la nivel global, ci şi în rândul celor 25 de ţări lider în domeniul ştiinţei.
Pe baza concluziilor studiului, cercetătorii estimează că scăderea recentă a libertăţii academice ar putea duce la o reducere substanţială a producţiei de inovare în următorii ani. Acest lucru s-ar putea manifesta prin mai puţine brevete noi şi o scădere a cercetării cu impact, ceea ce ar putea încetini progresul ştiinţei şi creşterea economică.
Autorii studiului subliniază că această tendinţă ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru factorii de decizie politică şi instituţiile academice din întreaga lume. Ei susţin că protejarea şi promovarea libertăţii academice nu este doar o chestiune de principiu, ci o necesitate practică pentru promovarea inovării şi abordarea provocărilor globale.
„Preconizăm o scădere globală de 4-6% a capacităţii de inovare. În ţările fruntaşe, cifra se ridică la 5-8%”, afirmă autorul studiului, Paul Momtaz, profesor de finanţe antreprenoriale la Universitatea Tehnică din München, într-un comunicat.
„Rezultatele sunt un semnal alarmant pentru multe ţări. Cei care restricţionează libertatea academică limitează, de asemenea, capacitatea de a dezvolta noi tehnologii şi procese şi, prin urmare, împiedică progresul şi prosperitatea. Observăm această tendinţă nu numai în dictaturi, ci şi, din ce în ce mai mult, în statele democratice în care partidele populiste au câştigat influenţă”.
Cercetarea pune în lumină şi relaţia complexă dintre libertatea academică şi alţi factori societali. Deşi libertatea academică este esenţială pentru inovare, aceasta există în tensiune cu alte forţe, cum ar fi presiunile politice, constrângerile financiare şi aşteptările societăţii.
Studiul sugerează că găsirea echilibrului corect este esenţială pentru maximizarea potenţialului inovator, abordând în acelaşi timp preocupările etice şi nevoile societăţii.
În ţări precum China, de exemplu, studiul a constatat că libertatea academică a scăzut semnificativ în ultimii ani, ceea ce poate pune în pericol ambiţiile ţării de a deveni un lider mondial în domeniul inovării.
În schimb, ţările care au menţinut niveluri ridicate de libertate academică, precum Statele Unite şi Germania, continuă să se afle în fruntea inovării globale.
Cercetătorii susţin că inversarea declinului libertăţii academice ar trebui să fie o prioritate pentru guvernele şi instituţiile din întreaga lume.
Ei sugerează că politicile de protejare a libertăţii academice, de încurajare a discursului deschis şi de sprijinire a cercetării independente ar putea contribui la stimularea inovării şi la creşterea economică.
Viitorul progresului global s-ar putea să depindă de capacitatea noastră de a promova gândirea liberă şi cercetarea în mediul academic, spune Momtaz.
Rezumatul studiului
Cercetătorii au utilizat o metodă numită analiza variabilelor instrumentale pentru a studia relaţia dintre libertatea academică şi inovare. Această abordare permite să se determine dacă un lucru (libertatea academică) determină schimbări în altul (inovarea). Ei au analizat date din 157 de ţări pe o perioadă de 115 ani, utilizând Indexul libertăţii academice pentru a măsura libertatea academică.
În ceea ce priveşte inovarea, aceştia au numărat cererile de brevete şi frecvenţa cu care aceste brevete au fost citate. De asemenea, au luat în considerare şi alţi factori care ar putea afecta inovarea, cum ar fi bogăţia unei ţări şi mărimea populaţiei, pentru a se asigura că au măsurat efectul specific al libertăţii academice.
Principalele rezultate
Mai multă libertate academică duce la mai multă inovaţie: Studiul a stabilit pentru prima dată această legătură.
Studiul a constatat o relaţie pozitivă puternică între libertatea academică şi inovare. Atunci când libertatea academică a crescut, atât numărul de brevete, cât şi numărul de ori în care aceste brevete au fost citate au crescut, de asemenea. Acest efect a fost observat chiar şi atunci când s-au luat în considerare alţi factori care ar putea influenţa inovarea. Rezultatele au fost consecvente în diferite moduri de măsurare a libertăţii academice şi a inovării, ceea ce sugerează că rezultatele sunt solide şi fiabile.
Limitările studiului
Deşi studiul oferă informaţii valoroase, acesta are unele limitări. Cercetătorii au utilizat brevetele ca măsură a inovării, ceea ce poate să nu surprindă toate tipurile de inovare, în special în domeniile în care brevetele sunt mai puţin frecvente. În plus, studiul se bazează pe date istorice şi pe opiniile experţilor pentru a măsura libertatea academică, care pot să nu reflecte întotdeauna cu exactitate realitatea de pe teren. Relaţia de cauzalitate dintre libertatea academică şi inovare, deşi susţinută de date, ar putea beneficia de investigaţii suplimentare folosind metode diferite.
Discuţii şi concluzii
Concluziile studiului au implicaţii semnificative pentru politică şi practică. Ele sugerează că protejarea şi promovarea libertăţii academice ar putea fi o strategie valoroasă pentru ţările care doresc să îşi sporească producţia inovatoare. Cu toate acestea, recenta scădere globală a libertăţii academice este îngrijorătoare şi ar putea duce la o reducere a inovării în viitor.
Cercetarea deschide, de asemenea, noi căi de studiu, cum ar fi investigarea mecanismelor specifice prin care libertatea academică influenţează inovarea şi explorarea modului în care diferite aspecte ale libertăţii academice (de exemplu, libertatea de a cerceta vs. libertatea de a preda) ar putea avea un impact diferit asupra inovării.
Finanţarea studiului
În studiu au fost implicaţi oameni de ştiinţă de la Universitatea Tehnică din München, Universitatea Indiana, Universitatea din Luxemburg, Universitatea Politehnică din Milano şi Universitatea din Bergamo. Autorii nu au primit nicio finanţare specifică pentru această lucrare şi nu au declarat interese concurente. Studiul s-a bazat pe date disponibile publicului şi a fost realizat independent de către cercetători.
