Un acord al ONU face apel la o cooperare globală pentru a proteja oamenii de superbacteriile care pot scăpa de medicamentele antibiotice. Noul acord reprezintă prima acţiune politică globală pe această temă în aproape un deceniu.
Liderii mondiali s-au angajat să reducă numărul deceselor cauzate de infecţiile rezistente la antibiotice cu 10 % până în 2030, în cadrul reuniunii Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite (AGONU) care a avut loc joi la New York.
Declaraţia politică a stabilit agenda globală privind rezistenţa antimicrobiană (RAM), care apare atunci când bacteriile şi ciupercile (fungusurile) evoluează până la punctul în care pot scăpa de acţiunea medicamentelor.
Aceste aşa-numite superbacterii apar atunci când oamenii folosesc în exces antibiotice (v. sondaj 2021) în medicină şi în creşterea animalelor şi a culturilor şi pot lăsa spitalele cu puţine opţiuni pentru tratarea infecţiilor.
RAM a contribuit la 4,95 milioane de decese în 2019, iar experţii în sănătate spun că peste 39 de milioane de oameni ar putea muri din cauza infecţiilor rezistente la antibiotice până în 2050.
Noul acord prevede că, până în 2030, fiecare ţară ar trebui să pună în aplicare un plan naţional de acţiune pentru combaterea RAM care să includă guvernul, industria agricolă şi sectorul sănătăţii. Până în prezent, 11% dintre ţări au alocat fonduri în bugetele lor naţionale pentru punerea în aplicare a acestor planuri, se arată în document.
Acesta a stabilit, de asemenea, un obiectiv de strângere de fonduri de 90,2 milioane de euro pentru a sprijini ţările cu venituri mici şi mijlocii, care sunt afectate în mod disproporţionat de RAM, pe măsură ce acestea îşi intensifică planurile naţionale.
Acordul este un „proiect puternic pentru accelerarea acţiunilor împotriva RAM”, a declarat preşedintele Adunării Generale a ONU, Philemon Yang, fostul lider camerunez, în timpul reuniunii, adăugând că „este important să traducem declaraţiile noastre în acţiuni concrete”.
Deşi ţările cu venituri mici sunt cele mai afectate de RAM, aceasta reprezintă o ameninţare din ce în ce mai mare pentru sănătate în întreaga lume.
Numai în Uniunea Europeană (UE), RAM este responsabilă pentru cel puţin 33.000 de decese şi aproximativ 1,5 miliarde de euro în costuri societale în fiecare an.
„Trebuie să continuăm să ne sprijinim reciproc şi să alocăm suficiente resurse pentru a aborda această problemă gravă”, a declarat Stella Kyriakides, şefa serviciului de sănătate al UE, în marja evenimentului.
Bugetul UE pentru AMR este de 62 de milioane EUR, a spus ea, iar anul viitor va lansa Parteneriatul european privind RAM One Health, care îşi propune să sprijine colaborarea dintre UE, agenţiile naţionale, cercetători şi finanţatori.
Ameninţarea RAM, similară cu criza climatică
Adunarea Generală a ONU s-a reunit ultima dată pentru a discuta despre RAM în 2016, ceea ce înseamnă că noul acord reprezintă prima acţiune politică globală pe această temă în aproape un deceniu.
Acesta solicită ca fermele de animale să treacă de la utilizarea antimicrobienelor la vaccinuri ori de câte ori este posibil, ca producătorii de medicamente să îşi îmbunătăţească gestionarea deşeurilor pentru a preveni pătrunderea antibioticelor în aprovizionarea cu apă şi să se asigure că cel puţin 80 % din ţări au capacitatea de a testa rezistenţa la antibiotice a agenţilor patogeni bacterieni şi fungici până în 2030.
Fără aceste eforturi, „RAM ar putea anula o sută de ani de progrese medicale, transformând afecţiuni care sunt uşor de tratat astăzi într-o condamnare la moarte”, a declarat jurnaliştilor dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, şeful Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).
Cu toate acestea, chiar şi cu acordul, susţinătorii ar putea întâmpina provocări în consolidarea răspunsului global la RAM, având în vedere că declaraţia ONU a fost diluată în timpul lunilor de negocieri guvernamentale din această primăvară, comentează Euronews Health.
De exemplu, un proiect anterior includea un plan de reducere cu 30 % a utilizării antimicrobienelor în creşterea animalelor, însă versiunea finală include un angajament mai vag.
Premierul din Barbados, Mia Mottley, care prezidează un grup de conducere global privind RAM, a declarat jurnaliştilor că unul dintre punctele forte ale acordului este planul de a crea un grup consultativ ştiinţific independent care să consulte ţările pe măsură ce acestea fac schimbări pentru a aborda RAM.
„Avem nevoie ca toată lumea să facă o schimbare în acest sens”, a spus Mottley, comparând ameninţarea RAM cu criza climatică.
Ea a subliniat, de asemenea, nevoia companiilor farmaceutice de a dezvolta noi medicamente antibiotice.
La începutul secolului, existau mai mult de 20 de companii care făceau aceste cercetări, a spus ea, dar acest număr a scăzut la patru în prezent.
„Dacă nu găsim banii necesari pentru cercetare”, pentru a aduce pe piaţă noi antibiotice, «atunci vom vedea din ce în ce mai mulţi oameni murind», a indicat aceasta.
Sondaj: Utilizarea antibioticelor în 2021
Procentul persoanelor supuse unor teste de diagnostic înainte de a începe administrarea antibioticelor (Cei care au efectuat teste de diagnosticare ). Sursa: Eurobarometru 2021
