De ce sunt incapabile corpurile noastre să genereze o imunitate permanentă contra tuberculozei - principala boală infecţioasă mortală pe plan mondial? O echipă de oameni de ştiinţă de la Institutul de Cercetare din Centrul Universitar de Sănătate McGill (RI-MUHC) şi Universitatea McGill au găsit răspunsul.
Tratamentele din prezent împotriva tuberculozei (TB) sunt foarte eficiente în controlarea infecţiei TB cauzate de Mycobacterium tuberculosis (Mtb). Totuşi, ele nu previn întotdeauna reinfectarea.
Într-un studiu publicat în ”Mucosal Immunology”, cercetătorii au arătat că medicamentele pentru TB au cauzat schimbări în microbiota intestinală – comunitatea diversă de microbi ce locuieşte în intestinele noastre – şi o susceptibilitate crescută a infecţiei Mtb.
Microbiota intestinală este critică pentru a ne menţine sănătoşi, ne ajută la digestie, combate microbii patogeni şi ne impulsionează sistemul imunitar.
Cercetările recente au arătat că folosirea excesivă de antibiotice duce la distrugerea acestei comunităţi, ceea ce poate duce la dereglări ale sistemului imunitar.
Pentru a afla dacă schimbările în compoziţia microbilor ce locuiesc în intestinul nostru au vreo influenţă asupra infecţiei cu TB, dr. Irah King şi dr. Maziar Diavangahi de la Laboratoarele Meakins-Christie de la RI-MUHC, împreună cu colegii de la Campusul Macdonald de la McGill au tratat şoareci cu cele mai comune medicamente folosite pentru TB – isoniazid, rifampicină şi pirazinamidă – pentru o perioadă de opt săptămâni.
Ei au aflat că în timp ce toate cele trei medicamente au alterat semnificativ compoziţia microbiotei din intestinul şoarecilor, iar şoarecii trataţi cu isoniazid în combinaţie cu pirazinamidă au prezentat o creştere a susceptibilităţii la infecţia Mtb.
Pentru a se asigura că vulnerabilitatea gazdei la infecţia Mtb a fost cauzată de o microbiotă intestinală compromisă, cercetătorii au analizat fecalele animalelor.
Prin transplantarea fecalelor de la şoarecii ce au fost trataţi cu medicamente împotriva TB (specific isoniazid şi pirazinamidă) la şoareci netrataţi, anterior infecţiei, au fost capabili să arate pentru prima că transplantul de fecale a fost suficient să compromită imunitatea la Mtb.
King şi colegii săi au dorit să înţeleagă mai bine axa intestin-plămân – un sistem de comunicare bidirecţional între microorganismele din tractul gastrointestinal şi plămâni – pentru a vedea cum ar putea aceasta fi implicată în infecţia Mtb şi imunitate.
Pentru a face acest lucru, ei au evaluat un număr de tipuri de celule pulmonare importante pentru rezistenţa contra infecţiei Mtb. După tratamentul anti-TB, macrofagilor alveolari, un tip de celule imune localizate în căile respiratorii ale şoarecilor şi oamenilor şi prima celulă care întâlneşte Mtb după infectare, li s-a compromis abilitatea de a ucide Mtb.
”Trebuie să facem mai multe cercetări pentru a înţelege modul în care microbiomul afectează macrofagii alveolari, pentru că aceste celule sunt critice pentru controlarea infecţiei cu TB în stadiu incipient. De asemenea, trebuie să identificăm căile moleculare implicate în axa intestin-plămân. Terapiile împotriva TB au fost extrem de eficiente în controlarea epidemiei de TB, scăzând mortalitatea. Acum, această lucrare furnizează o bază pentru noi strategii terapeutice ce exploatează axa intestin-plămân în infecţia cu Mtb”, a explicat King, citat de sciencedialy.com.
Cercetătorii deja se gândesc la monitorizarea pacienţilor ce sunt trataţi cu aceste medicamente pentru a vedea cum li se schimbă microbiota intestinală în timp şi odată ce tratamentul este oprit. Ideea va fi de a controla schimbărle microbiomului în combinaţie cu medicamente ce sunt eficiente la uciderea Mtb.
