Menopauza este o etapă inevitabilă a vieţii pentru jumătate din populaţia lumii, dar experienţele variază foarte mult. Unele femei au puţine sau niciun simptom în timpul tranziţiei la menopauză, în timp ce altele au simptome severe care le afectează calitatea vieţii şi pot fi persistente.
Subiectul menopauzei a fost adresat miercuri, la o conferinţă de specialitate, la care au participat, printre alţii, ministrul Sănătăţii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), dr. Valeria Herdea, preşedintele Colegiului Medicilor Bucureşti, Cătălina Poiană, şi preşedintele Asociaţiei Manifest pentru Drepturile Femeii, Irina Bârlă.
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a subliniat că menopauza este o condiţie biologică normală care trebuie tratată cu atenţie şi nu o boală, menţionând că acest termen este folosit de multe ori peiorativ.
El a susţinut că prelungirea duratei vieţii active reprezintă singura posibilitate de menţinere a creşterii economice în foarte multe ţări şi este important ca perioada perimenopauzei şi menopauzei să fie abordată cu înţelegere şi cu profesionalism.
Alexandru Rafila a transmis că trebuie dezvoltat un pachet de servicii preventive, care să includă o consultaţie periodică pentru femei, într-un anumit interval de vârstă şi să indice eventuale investigaţii şi resurse terapeutice, care să prevină vulnerabilităţile din punct de vedere al sănătăţii, printre care bolile cardiovasculare şi osteoporoza.
Preşedintele CNAS, dr. Valeria Herdea, susţine ideea că femeile trebuie să se pregătească de menopauză, care face parte din evoluţia lor.
„Mi-aş dori foarte tare să ne pregătim de-a lungul vieţii şi să înţelegem că şi asta face parte din evoluţia noastră, că şi menopauza este o perioadă, că şi menopauza vine la pachet cu nişte lucruri, dar pentru care te poţi pregăti ca (...) să te loveşti mai uşor. Ar fi bine să învăţăm să mâncăm corect, să ne mişcăm mai mult, să gândim pozitiv, să interacţionăm, să socializăm, să avem un cerc de prieteni, să ne implicăm în activităţi care probabil că ne-ar solicita foarte mult acel for interior, care ne-ar aduce plusul de energie. Probabil că par poveşti romanţate, dar nu este aşa", a explicat dr. Herdea.
Preşedintele CNAS a punctat faptul că femeile ajunse la menopauză trebuie să determine, cu un specialist, factorii de risc pe care îi au, iar ulterior să se adreseze endocrinologului, ginecologului, gastroenterologului.
La rândul său, preşedintele Colegiului Medicilor Bucureşti, Cătălina Poiană, a atras atenţia că menopauza reprezintă „o evoluţie naturală", iar în organism încep să apară o serie întreagă de modificări, printre care scăderea consumului energetic şi o acumulare de ţesut adipos, în special de tip visceral, ce creşte riscul de boală cardiovasculară, iar pe termen lung poate apărea osteoporoza, ca urmare a deprivării estrogenice, care are drept efect o accentuare a resorbţiei osoase.
„Menopauza a fost şi este încă un subiect tabu, ţinut sub preş, elefantul din încăpere. Trăim acum alte vremuri, mult mai deschise, mai evoluate din punct de vedere ştiinţific şi social, astfel că suntem într-o nouă etapă, în care femeile nu trebuie să simtă stigma, trebuie să vorbească deschis, să ştie că pot fi înţelese şi ajutate. (...) La nivelul societăţii româneşti este nevoie de a conştientiza şi mai ales de a accepta că femeia ajunsă la menopauză nu este marginală, nu este la finalul activităţii, dimpotrivă. Este într-o nouă etapă, i se deschid noi orizonturi. (...) Este momentul ca şi în România să înţelegem şi să acceptăm că feminitatea nu are vârstă", a declarat, la rândul său, preşedintele Asociaţiei Manifest pentru Drepturile Femeii, Irina Bârlă.
Multe femei se simt lipsite de sprijin în timpul tranziţiei la menopauză, spun experţii.
Pentru a pregăti şi sprijini mai bine femeile, o serie de articole privind menopauza, publicate marţi, în revista The Lancet, pledează pentru o abordare care să meargă dincolo de tratamentele specifice pentru a le împuternici pe femei cu informaţii de înaltă calitate, instrumente de sprijinire a procesului decizional, îngrijire clinică empatică şi ajustări la locul de muncă, după caz.
Este necesar un sprijin specific pentru grupurile care se confruntă cu menopauza precoce sau cu menopauza indusă de tratament şi pentru cele care prezintă un risc crescut de probleme de sănătate mintală, scriu autorii.
Aceştia recunosc modul în care îmbătrânirea de gen poate contribui la experienţele negative ale menopauzei şi fac apel la reducerea stigmatizării şi la o mai mare recunoaştere a valorii şi contribuţiei femeilor în vârstă.
De asemenea, seria de studii publicate săptămâna aceasta în The Lancet afirmă că există o lipsă de înţelegere în ceea ce priveşte riscurile şi beneficiile terapiei de substituţie hormonală (HRT).
Ţările cu venituri ridicate consideră în mod obişnuit menopauza ca fiind o problemă medicală sau o tulburare de deficienţă hormonală cu riscuri de sănătate pe termen lung „care sunt cel mai bine gestionate prin (terapia) de substituţie hormonală".
Cu toate acestea, în întreaga lume, „majoritatea femeilor navighează prin menopauză fără a avea nevoie de tratamente medicale", spun experţii.
Într-o primă lucrare din seria The Lancet privind menopauza, experţii au declarat că: „deşi gestionarea simptomelor este importantă, o viziune bazată pe medicamente le poate priva pe femei de puterea de a trece prin această etapă, ducând la un tratament excesiv şi la ignorarea efectelor pozitive potenţiale, cum ar fi o mai bună sănătate mentală odată cu vârsta şi eliberarea de menstruaţie, tulburări menstruale şi contracepţie", spun autorii studiului.
În schimb, ei pledează pentru o „nouă abordare" a menopauzei, bazată pe „împuternicirea în materie de sănătate", prin care femeile să primească cunoştinţele, „încrederea şi autodeterminarea necesare pentru a-şi gestiona singure sănătatea" şi pentru a lua decizii în cunoştinţă de cauză.
Aceştia sugerează că există şi alte metode de tratare a simptomelor precum bufeurile, inclusiv terapia cognitiv-comportamentală (TCC) şi hipnoza, argumentând că s-a demonstrat că TCC are un efect mic până la moderat asupra reducerii bufeurilor, a transpiraţiilor nocturne, a tulburărilor de somn, a depresiei, a anxietăţii şi a oboselii.
Medicii ar trebui să analizeze, de asemenea, stilul de viaţă al femeilor, cum ar fi somnul, consumul de alcool şi fumatul, care pot agrava simptomele.
În timp ce terapia de substituţie hormonală (HRT) s-a dovedit a îmbunătăţi somnul, memoria şi concentrarea la femeile care o iau pentru bufeuri, este „puţin probabil să aibă vreun efect la femeile fără" bufeuri, argumentează ei.
De asemenea, autorii susţin că există o lipsă de date care să explice dacă problemele de sănătate sunt cauzate de menopauză sau pur şi simplu de îmbătrânire.
De exemplu, deşi se ştie că densitatea osoasă scade după menopauză, „nu se ştie dacă menopauza la vârsta medie creşte alte afecţiuni cronice, cum ar fi diabetul, demenţa sau bolile cardiovasculare", spun ei.
Şi, deşi HRT reduce riscul de fracturi osoase, dovezile arată că aceste beneficii se pot diminua la cinci ani după ce tratamentul este întrerupt.
În cazul în care femeile doresc să urmeze un tratament HRT, experţii au declarat că medicii ar trebui să ofere „informaţii realiste cu privire la efectele probabile ale tratamentului, la potenţialul de apariţie a simptomelor reziduale şi la posibilitatea ca simptomele să reapară după întreruperea tratamentului".
O a doua lucrare din seria The Lancet nu a găsit nicio dovadă a unui risc crescut de tulburări de sănătate mintală pentru femeile care trec prin menopauză.
Echipa a declarat că modul în care femeile se simt atunci când trec prin menopauză poate fi dificil de diferenţiat de alte lucruri care se întâmplă în viaţa lor, cum ar fi îngrijirea copiilor, munca şi îngrijirea părinţilor în vârstă.
„Pe baza datelor puţine, nu am găsit dovezi convingătoare că riscul de anxietate, tulburare bipolară sau psihoză este în mod universal crescut în timpul tranziţiei menopauzei".
Problemele care sunt uneori puse pe seama menopauzei - cum ar fi schimbările de dispoziţie, funcţia creierului şi problemele sexuale - ar putea fi de fapt cauzate sau înrăutăţite de aceste evenimente de viaţă stresante, spun autorii.
„Concepţia greşită conform căreia menopauza este întotdeauna o problemă medicală care anunţă în mod constant un declin al sănătăţii fizice şi mentale ar trebui să fie contestată în întreaga societate", a declarat coautorul seriei, prof. Martha Hickey, de la Universitatea din Melbourne şi de la Royal Women's Hospital.
El a subliniat faptul că, multe femei trăiesc o viaţă plină de satisfacţii în timpul şi după menopauză, contribuind la locul de muncă, la viaţa de familie şi la societatea în general.
Schimbarea naraţiunii, crede prof. Hickey, „pentru a vedea menopauza ca parte a îmbătrânirii sănătoase ar putea să le permită mai bine femeilor să navigheze în această etapă a vieţii şi să reducă teama şi neliniştea în rândul celor care încă nu au experimentat-o"
Ea a declarat în cadrul unei şedinţe de informare că echipa susţine că „menopauza nu este o boală".
În timp ce unele femei au experienţe extrem de negative la menopauză şi beneficiază de terapii hormonale, realitatea este mult mai complexă şi mai variată, spun specialiştii, unele femei raportând experienţe neutre, iar altele evidenţiind aspecte bune, cum ar fi eliberarea de menstruaţie şi de durerile menstruale.
„În prezent menopauza are parte de o schimbare de mentalitate ce poate fi o oportunitate pentru ca ea să fie recunoscută ca o parte naturală a îmbătrânirii sănătoase a femeilor, care, cu pregătirea şi sprijinul potrivit, nu este ceva de care să ne temem", spune dr Lydia Brown, de la Universitatea din Melbourne.
Părerile sunt însă împărţite.
Dr. Louise Newson, medic de familie şi specialist în menopauză, care conduce Newson Health, spune că, „menopauza este mai mult decât o colecţie de simptome; este o afecţiune cardiometabolică şi inflamatorie care duce la un risc crescut de numeroase boli".
„Menopauza este medicalizată de ani de zile - inclusiv cu antidepresive, antipsihotice, analgezice, somnifere, anticolinergice pentru tratarea simptomelor vezicii urinare şi medicamente pentru inimă pentru a scădea colesterolul, a reduce tensiunea arterială şi a controla palpitaţiile.
Tratamentul de primă linie pentru simptomele menopauzei este HRT, identic cu cel al hormonilor naturali din corp, spune ea.
„Studiile au arătat că, atunci când femeilor li se administrează doza şi tipul de hormoni potriviţi, simptomele lor se ameliorează, iar acestea prezintă un risc viitor mai mic de numeroase boli inflamatorii pe termen lung asociate menopauzei, inclusiv diabet, boli cardiovasculare, osteoporoză, demenţă şi depresie, precum şi deces prematur".
A vorbi despre menopauză ca fiind o „tranziţie naturală" sau ca făcând parte din „îmbătrânirea sănătoasă", se ignoră suferinţa foarte reală a multor femei cu simptome de menopauză, a mai precizat ea.
