Noi cercetări ar putea îmbunătăţi îngrijirea cardiacă pediatrică

Noi cercetări ar putea îmbunătăţi îngrijirea cardiacă pediatrică

Un studiu, primul de acest fel, a stabilit intervale de referinţă pediatrice în cazul a două teste obişnuite pentru boli cardiovasculare. Potrivit autorilor studiului, aceste constatări sunt esenţiale pentru a avansa diagnosticarea şi tratamentul afecţiunilor cardiace la copii.

Multe spitale pediatrice au început să utilizeze două teste cardiace cunoscute sub numele de troponină cardiacă înalt sensibilă (hs-cTn) şi peptida natriuretică de tip N-terminal pro B (NT-proBNP).

Aceste teste detectează nivelurile proteinelor cTn I sau T şi, respectiv, NT-proBNP, iar studii recente au arătat că utilizarea lor ar putea îmbunătăţi îngrijirea copiilor cu afecţiuni care variază de la boli cardiace congenitale şi insuficienţă cardiacă, până la insuficienţa organică multisistemică cauzată de sepsis.

Cu toate acestea, o limitare majoră a acestor teste la copii este faptul că nu au fost încă determinate intervale de referinţă pediatrice precise pentru hs-cTn şi NT-proBNP.

Intervalele de referinţă pediatrice reprezintă intervalul de valori normale ale testului, adecvate pentru vârsta, stadiul de dezvoltare, etnia şi sexul unui copil.

Acestea sunt esenţiale pentru interpretarea cu acurateţe a rezultatelor testelor, iar în lipsa lor, copiii sunt expuşi riscului de a fi diagnosticaţi greşit şi de a primi îngrijiri medicale necorespunzătoare sau chiar dăunătoare.

Având în vedere acest lucru, o echipă formată din medicul Khosrow Adeli şi doctoranda Mary Kathryn Bohn, de la Spitalul Sick Children din Toronto şi-au propus să determine intervalele de referinţă pediatrice atât pentru hs-cTnI, cât şi pentru NT-proBNP.

Pentru a face acest lucru, echipa a analizat aproximativ 200 de probe de sânge recoltate de la pacienţi pediatrici sănătoşi (cu vârste cuprinse între nou-născuţi şi 18 ani), folosind un test hs-cTnI şi un test NT-proBNP realizat de acelaşi mare producător de diagnostice.

Pe baza rezultatelor acestei analize, cercetătorii au urmat apoi liniile directoare EP-28A3c ale Institutului pentru standarde clinice şi de laborator pentru a determina limitele de referinţă la percentilele 2,5, 97,5 şi 99.

În mod semnificativ, cercetătorii au constatat că atât concentraţiile sanguine ale hs-cTnI, cât şi ale NT-proBNP sunt substanţial ridicate la nou-născuţi, cu percentilele 99 de 55,8 ng/L şi, respectiv, 1.785 ng/L.

Acest lucru înseamnă că rezultatele testelor pentru hs-cTnI şi NT-proBNP care nu depăşesc aceste niveluri sunt normale la nou-născuţi, chiar dacă rezultatele atât de ridicate la adulţi ar indica o boală cardiovasculară.

Această constatare ar putea preveni diagnosticarea greşită a problemelor cardiace la nou-născuţi şi subliniază, de asemenea, de ce intervalele de referinţă pediatrice sunt atât de importante pentru aceste teste.

„Lipsa unor standarde de referinţă pediatrice bazate pe dovezi pentru interpretarea biomarkerilor cardiaci complică interpretarea testelor", au declarat cei doi cercetători.

Potrivit acestora, studiul actual stabileşte limite de referinţă pediatrice cuprinzătoare pentru troponina I cardiacă înalt sensibilă şi NT-proBNP în cohorta CALIPER şi demonstrează importanţa luării în considerare a vârstei în interpretare.

Aceste date contribuie în mod valoros la literatura de specialitate, limitată în ceea ce priveşte valorile aşteptate, asociate cu sănătatea pentru biomarkerii cardiaci la copii, şi vor fi utile laboratoarelor clinice în interpretarea acestor teste (din ce în ce mai) utilizate la nou-născuţi, copii şi adolescenţi.

Studiul a fost publicat săptămâna trecută, în The Journal of Applied Laboratory Medicine.

viewscnt