Dovezi recente sugerează că există o creştere a cazurilor de accident vascular cerebral (AVC) în rândul persoanelor sub 50 de ani. Potrivit oamenilor de ştiinţă, aproximativ jumătate dintre supravieţuitorii unui AVC se pot aştepta să trăiască cu deficienţe fizice şi psihologice pe termen lung.
Un nivel mai scăzut de capacitate mentală în timpul adolescenţei poate fi legat de o triplare a riscului de a suferi un accident vascular cerebral (AVC) înainte de vârsta de 50 de ani, relevă o cercetare publicată online joi, în Journal of Epidemiology & Community Health.
Asociaţiile observate au rămas valabile chiar şi după luarea în considerare a diabetului actual şi limitarea vârstei primului accident vascular cerebral la 40 de ani, ceea ce i-a determinat pe cercetători să sugereze că sunt necesare evaluări mai cuprinzătoare dincolo de factorii tradiţionali de risc de accident vascular cerebral pentru a evita invaliditatea şi moartea.
Nivelurile scăzute de capacitate mentală în copilărie şi adolescenţă - inclusiv puterea de concentrare, rezolvarea problemelor şi învăţarea - au fost asociate cu riscuri mai mari de boli cardiovasculare şi metabolice pe parcursul vieţii, dar constatările au fost inconsistente, notează cercetătorii.
Pentru a consolida baza de dovezi, oamenii de ştiinţă au vrut să afle dacă abilităţile mentale din adolescenţă ar putea fi asociate cu un risc crescut de apariţie timpurie a unui AVC într-un eşantion reprezentativ la nivel naţional de 1,7 milioane de tineri israelieni.
Înainte de a începe serviciul militar, israelienii cu vârste cuprinse între 16 şi 20 de ani sunt supuşi unei evaluări amănunţite pentru evaluarea aptitudinilor. Acest studiu îi include pe toţi cei evaluaţi între 1987 şi 2012.
Pe lângă greutate, tensiunea arterială şi prezenţa diabetului zaharat, alţi factori evaluaţi au inclus nivelul de educaţie, mediul socioeconomic şi capacitatea mentală.
Aceasta din urmă include teste pentru măsurarea capacităţii de a înţelege şi de a executa instrucţiuni verbale; abstractizarea verbală şi categorizarea (gruparea cuvintelor); capacitatea matematică, concentrarea şi gândirea conceptuală; raţionamentul abstract non-verbal şi rezolvarea problemelor vizualo-spaţiale.
Rezultatele participanţilor la studiu au fost apoi legate de baza de date naţională israeliană privind AVC-urile, pentru care raportarea obligatorie a început abia în 2014, până la sfârşitul anului 2018, primul AVC înregistrat sau decesul, oricare dintre acestea a survenit mai întâi.
Analiza finală se bazează pe 1.741.345 de persoane, dintre care 738.720 (42%) erau femei.
Din totalul de participanţi, 12% (312.769) au fost notaţi ca având un nivel ridicat de capacitate mentală, 70% (1.220.514) ca având un nivel mediu, iar 18% (208.062) ca având un nivel scăzut.
Comparativ cu cei ale căror scoruri indicau un nivel ridicat de capacitate mentală, cei de la celălalt capăt al scalei erau mai susceptibili de a fi supraponderali sau obezi (17% vs 12%), mai puţin susceptibili de a fi absolvit învăţământul secundar (82% vs 99%) şi mai susceptibili de a fi locuit într-un cartier defavorizat din punct de vedere social şi economic (35% vs 19%) - toţi factori de risc pentru bolile cardiovasculare.
Între 2014 şi 2018, au fost înregistrate 908 cazuri de AVC, dintre care 767 au fost cauzate de un cheag de sânge (ischemic) şi 141 de o hemoragie la nivelul creierului (hemoragie intracerebrală).
Vârsta medie în cazul primului AVC a fost de 39,5 ani (vârsta maximă fiind de 50 de ani).
De asemenea, 45 de persoane au decedat în urma unui AVC (5% din totalul cazurilor), dintre care aproape două treimi (62%) în termen de 30 de zile de la eveniment.
În rândul persoanelor care au obţinut un scor scăzut sau mediu în ceea ce priveşte capacitatea mentală, incidenţa ambelor tipuri de AVC a fost mai mare, în special cea a accidentului vascular cerebral ischemic.
După luarea în considerare a factorilor cu potenţial de influenţă, persoanele cu o capacitate mentală scăzută aveau de peste 2,5 ori mai multe şanse de a suferi unAVC înainte de vârsta de 50 de ani decât cele cu un nivel ridicat, în timp ce cele cu un nivel mediu aveau cu 78% mai multe şanse de a face acest lucru.
Din cele 767 de cazuri de AVC ischemic, 311 (41%) au apărut înainte de vârsta de 40 de ani.
După luarea în considerare a factorilor cu potenţial de a influenţa rezultatele, acest risc a fost aproape dublu (cu 96% mai mare) în rândul celor cu un nivel mediu de capacitate mentală şi de peste 3 ori mai mare în rândul celor cu un nivel scăzut în adolescenţă.
Riscul sporit a crescut în tandem cu scorul capacităţii mentale, astfel încât pentru fiecare scădere cu o unitate a scorului (pe o scară de la 1 la 9), riscul a crescut cu 33%.
Cu toate acestea, atunci când analiza s-a bazat doar pe categoriile de capacitate mentală, nu au apărut astfel de asocieri pentru un AVC care implică o hemoragie cerebrală.
Aceste asocieri au rămas valabile chiar şi după alte analize aprofundate, inclusiv luarea în considerare a diabetului actual şi limitarea vârstei la care a apărut primul AVC până la vârsta de 40 de ani.
Autorii au subliniat faptul că acesta a fost un studiu observaţional şi, prin urmare, nu poate stabili cauza şi efectul.
Cercetătorii recunosc, de asemenea, diverse limitări ale acestor constatărilor, inclusiv lipsa de informaţii privind stilul de viaţă, cum ar fi fumatul, activitatea fizică şi dieta, educaţia superioară şi mai mulţi determinanţi sociali ai sănătăţii potenţial importanţi.
„Fără intervenţia factorilor de risc la vârsta adultă timpurie, riscul de AVC se acumulează", au concluzionat autorii analizei.
Potrivit acestora, funcţia cognitivă poate servi ca mijloc de stratificare a persoanelor cu risc mai mare de AVC şi „de intervenţie prin mediatori posibili, cum ar fi analfabetismul în domeniul sănătăţii, educaţia şi comportamentele legate de sănătate. Furnizarea de sprijin social şi asigurarea timpurie a unei stări de sănătate în cazul persoanelor cu o funcţie cognitivă mai scăzută ar putea fi esenţială pentru atenuarea riscului ridicat al acestora", mai scriu ei.
