Neurologii de la Universitatea din Queensland, Australia, au dezvoltat în laborator un model de animal cu schizofrenie ce ar putea permite cercetătorilor din întreaga lume să înţeleagă mai bine boala şi să dezvolte noi tratamente.
Cauza neurologică precisă a schizofreniei este necunoscută, iar dezvoltarea unor noi tratamente este necesară urgent. Această cercetare va furniza un model pentru a începe adresarea unora din mecanismele fundamentale de bază implicate.
Ceea ce oamenii de ştiinţă ştiu este că schizofrenia este asociată cu o schimbare pronunţată a modului în care creierul foloseşte dopamina, neurotransmiţătorul care este adesea numit ”molecula de recompensă” a creierului.
”În cazul pacienţilor cu schizofrenie, semnalizarea dopaminei creşte semnificativ într-o regiune a creierului numită striatum. Este crezut că unele simptome sunt legate de producţia ridicată şi eliberarea dopaminei. Noua cercetare de asemenea arată că aceste schimbări sunt mai pronunţate în partea superioară şi dorsală a striatumului şi nu în striatumul ventral, unde le-am căutat pentru mulţi ani”, a explicat prof. Darryl Eyles de la Institutul pentru Creier Queensland de la UQ, citat de sciencedialy.com.
Oricum, încă nu este clar de ce eliberarea în exces a dopaminei în acea parte a striatumului duce la simptomele schizofreniei, sau ce se întâmplă în alte regiuni cerebrale când dopamina este mai ridicată în această zonă.
Pentru a rezolva această problemă, prof. Eyles şi coautoarea cercetării Alice Petty şi colegii lor au dezvoltat în laborator şoareci cu schizofrenie, la care dopamina este ridicată în mod specific în striatumul dorsal.
Inspiraţia pentru acest model a venit din studii recente asupra unor animale cu boala Parkinson, unde dopamina este deficientă, a spus Eyles.
Petty a livrat construcţii genetice (ce produc dopamină) în creierul unor şobolani. Acest lucru s-a realizat folosind un virus pentru a ţinti livrarea doar asupra neuronilor de dopamină ce se proiectează în striatumul dorsal.
Aceste animale au prezentat schimbări comportamentale, cum ar fi locomoţia crescută sub unele circumstanţe şi deteriorări în monitorizarea informaţiilor senzorială, ce imită unele din simptomele schizofreniei.
Eyles a spus că acest grup de cercetare şi altele pot folosi acum modelul pentru a testa terapeutice potenţiale ce se concentrează în mod specific pe această anormalitate.
”Acesta este primul model pentru a replica de aproape anormalitatea primară şi cea mai robustă a dopaminei în schizofrenie, ridicând nivelurile dopaminei în mod specific în striatumul dorsal. Planificăm să folosim acest model pentru a identifica compuşi ce previn eliberarea nedorită a dopaminei în striatumul dorsal. Asta ar putea duce la tratamente ce ar putea fie să micşoreze severitatea simptomelor, sau chiar să prevină schizofrenia. Putem explora schimbările de bază ce apar în circuitul cerebral, ce sunt alterate atunci când niveluri ridicate de dopamină sunt produse în striatumul dorsal”, a explicat Petty.
Schizofrenia, ce afectează în jur de 7 persoane din 1000, reprezintă un grup de afecţiuni mintale slab înţeles ce deteriorează cogniţia şi comportamentul. Markerii comuni includ deziluziile, halucinaţiile şi dificultatea de a percepe realitatea.
