O descoperire semnificativă ar putea duce la dezvoltarea unor noi medicamente care să prevină atacurile de panică, explică cercetătorii de la Institutul Salk din California. Echipa a identificat un circuit cerebral specific compus din neuroni specializaţi la şoareci, despre care cred că poate fi manipulat pentru a gestiona eficient tulburările anxioase.
Oamenii de ştiinţă de la Salk au descoperit o calea cheie a creierului care mediază simptomele tulburărilor de panică.
Echipa a identificat o regiune a creierului responsabilă pentru iniţierea panicii, care declanşează atât reacţii emoţionale, cât şi fizice.
Mai mult, oamenii de ştiinţă au descoperit că inhibarea anumitor semnale neuronale ar putea diminua simptomele de panică.
Această descoperire oferă speranţe pentru crearea unor medicamente care ar putea ameliora tulburarea de panică.
Cercetătorii de la Salk au cartografiat regiunile creierului şi conexiunile implicate în atacurile de panică.
Scopul lor a fost acela de a facilita crearea unor tratamente eficiente în viitor.
Persoanele care suferă de tulburare de panică au frecvent atacuri bruşte, neaşteptate. Aceste episoade provoacă frică intensă, transpiraţie în palme, dificultăţi de respiraţie şi un ritm cardiac accelerat.
Pentru a începe să cartografieze aceste regiuni ale creierului, cercetătorii s-au concentrat asupra nucleului parabrahial lateral (PBL) din componenţa trunchiului cerebral.
Această zonă, cunoscută sub numele de centrul de alarmă, face parte din Puntea lui Varolio (pons) şi reglează respiraţia, ritmul cardiac şi temperatura corpului.
Autorii studiului au descoperit că PBL joacă un rol în iniţierea panicii şi în inducerea schimbărilor emoţionale şi fizice.
În plus, această regiune a creierului produce neuropeptida PACAP (polipeptida de activare a adenilatciclazei hipofizare), un reglator cheie al răspunsurilor la stres.
Cu toate acestea, relaţia exactă dintre aceste elemente a rămas neclară. Prin urmare, cercetătorii au efectuat experimente pe şoareci pentru a confirma şi rafina harta cerebrală propusă de ei.
„Comportamentele emoţionale şi cele legate de stres au fost asociate în trecut cu neuronii care exprimă PACAP", spune unul dintre autorii studiului Sukjae Kang într-un comunicat al Institutului Salk.
Prin mimarea atacurilor de panică la şoareci, echipa de la Salk a putut urmări activitatea acestor neuroni şi a descoperit o legătură unică între circuitul cerebral PACAP şi tulburarea de panică.
Neuronii dorsali care exprimă PAC1R în creierul de şoarece (roşu) servesc drept ţinte de proiecţie pentru neuronii parabrahiali PACAP pentru a media simptomele comportamentale şi fizice asemănătoare panicii. Credit: Institutul Salk, 2024
În timp ce studiau creierul şoarecilor în timpul atacurilor de panică, cercetătorii au descoperit că neuronii care exprimă neuropeptidul PACAP se activează.
În urma activării, aceşti neuroni eliberează mesagerul PACAP către o altă regiune a creierului numită rafe dorsal, unde sunt localizaţi neuronii cu receptori PACAP.
Mesagerii PACAP eliberaţi activează apoi aceşti neuroni cu receptori, ceea ce face ca şoarecii să prezinte simptome comportamentale şi fizice asociate panicii.
Această legătură nou identificată între tulburarea de panică şi circuitul cerebral PACAP marchează un progres semnificativ în înţelegerea modului în care tulburarea de panică funcţionează în creier.
Mai mult, echipa a constatat că inhibarea semnalizării PACAP a întrerupt fluxul de neuropeptide PACAP, ceea ce a dus la o reducere a simptomelor de panică.
Această descoperire este promiţătoare pentru dezvoltarea, în viitor, a unor tratamente specifice pentru tulburarea de panică.
Dr. Sung Han, autorul principal al studiului şi profesor asociat la Salk, remarcă faptul că, deşi tulburarea de panică este clasificată ca fiind o tulburare de anxietate, aceasta diferă de anxietate în mai multe moduri.
De exemplu, panica poate declanşa simptome fizice, cum ar fi dificultăţi de respiraţie, ritm cardiac rapid, transpiraţie şi greaţă, care nu sunt induse în mod obişnuit de anxietate.
În plus, atacurile de panică sunt adesea incontrolabile şi spontane, spre deosebire de alte tulburări de anxietate, cum ar fi tulburarea de stres posttraumatic (PTSD), care se bazează mai mult pe memorie şi au declanşatori previzibili.
Potrivit doctorului Han, aceste distincţii subliniază importanţa cartografierii circuitelor cerebrale specifice tulburării de panică.
O astfel de cartografiere este crucială pentru dezvoltarea unor tratamente care să fie special adaptate pentru a aborda tulburarea de panică.
„Am descoperit că activitatea neuronilor producători de PACAP din nucleul parabrahial al creierului este inhibată în timpul stărilor de anxietate şi al evenimentelor de memorie traumatică - amigdala şoarecelui inhibă de fapt în mod direct aceşti neuroni", spune Han.
Deoarece anxietatea pare să funcţioneze invers faţă de circuitul cerebral al panicii, spune el, „ar fi interesant de analizat interacţiunea dintre anxietate şi panică, deoarece trebuie să explicăm acum cum persoanele cu tulburări de anxietate au o tendinţă mai mare de a experimenta atacuri de panică"
Echipa Dr. Han îşi propune să investigheze neuronii care exprimă PACAP şi neuropeptidele PACAP ca potenţiale ţinte pentru medicamente care să trateze tulburarea de panică.
Cercetătorii, al căror studiu a fost publicat joi, în revista Nature Neuroscience, intenţionează să extindă cunoştinţele asupra hărţii neuronale a tulburării de panică.
Ei intenţionează să urmărească căile neuronilor producători de receptori PACAP din rafeul dorsal pentru a determina unde îşi trimit aceşti neuroni semnalele.
În plus, ei sunt interesaţi să exploreze modul în care alte zone ale creierului asociate cu anxietatea interacţionează cu sistemul de panică legat de PACAP.
