La câţiva ani după ce au fost ridicate semne de întrebare cu privire la integritatea lor, două dintre cele mai importante descoperiri ştiinţifice ale Universităţii americane din Minnesota au fost retrase într-o singură săptămână - un studiu care dădea speranţe cu privire la potenţialul terapeutic al celulelor stem şi altul care oferea o cale promiţătoare pentru tratarea bolii Alzheimer.
Studiile au fost publicate în urmă cu aproape două decenii şi, în unele privinţe, au fost depăşite de alte descoperiri în domeniile lor.
Cu toate acestea, retragerea studiului privind boala Alzheimer, la 24 iunie, şi a studiului privind celulele stem, la 17 iunie, reprezintă eşecuri pentru o instituţie care a luptat pentru a urca în clasamentul din Statele Unite în ceea ce priveşte reputaţia academică şi fondurile federale pentru cercetare.
Ambele studii au fost publicate în revista Nature şi, împreună, au fost citate de aproape 7 000 de ori în alte lucrări, studii şi articole.
Cercetătorii din întreaga lume au folosit aceste documente pentru a-şi susţine lucrările la ani de zile după ce acestea fuseseră contestate.
Acest lucru arată răul unei investigaţii universitare prelungite şi al retragerilor revistei, a declarat dr. Matthew Schrag, un neurolog care a analizat lucrarea despre Alzheimer în 2022, în afara rolului său de la Universitatea Vanderbilt.
„Risipim nu numai resursele, ci şi credibilitatea şi reputaţia profesiei noastre prin faptul că nu abordăm o conduită inadecvată evidentă", a declarat omul de ştiinţă american.
Universitatea din Minesotta a declarat că are multe cerinţe de formare şi etică care nu erau în vigoare atunci când aceste lucrări au fost publicate şi care ar trebui să prevină viitoarele dispute cu privire la manipularea unor imagini, punctul central al semnelor de întrebare în ambele studii, şi retragerile rezultate.
Descoperirile au fost remarcabile la vremea lor, deoarece au oferit soluţii neaşteptate la probleme ştiinţifice cheie.
Dr. Catherine Verfaillie şi colegii săi au raportat în 2002 că au reuşit să convingă celulele stem mezenchimale din măduva osoasă adultă să dezvolte numeroase alte tipuri de celule şi ţesuturi din organism.
Doar celulele stem provenite de la embrioni umani în stadiu incipient mai demonstraseră până atunci un astfel de potenţial regenerator, iar acestea erau controversate deoarece proveneau de la fetuşi avortaţi sau de la embrioni rămaşi în urma tratamentelor de infertilitate.
Preşedintele George W. Bush interzisese finanţarea federală pentru cercetarea embrionară, ceea ce a alimentat căutarea de surse alternative de celule stem.
Dr. Karen Ashe, profesor de neuroştiinţe la Departamentul de Neurologie din cadrul Universităţii din Minnesota, Statele Unite, şi colegii săi au atras atenţia la nivel mondial în 2006, când au găsit o ţintă moleculară care părea să influenţeze apariţia bolii Alzheimer, care rămâne incurabilă şi reprezintă principala sursă de demenţă şi deces în rândul populaţiei în vârstă din America.
Articolul publicat în 2006 în revista Nature a indicat că proteina amiloid beta star 56 (Ab*56) ar putea cauza boala Alzheimer. De altfel, proteinele din categoria Ab au fost de mult timp asociate cu Alzheimer.
Autorii studiului au arătat că au identificat proteina Ab*56 la şoarecii modificaţi genetic pentru a dezvolta o afecţiune similară Alzheimer şi că Ab*56 devine tot mai prezentă odată cu accentuarea declinului cognitiv. De asemenea, autorii studiului au raportat deficit de memorie la şobolanii de laborator injectaţi cu proteina Ab*56.
Studiul a stat la baza unor cercetări ulterioare, care s-au bucurat de finanţări semnificative, în încercarea de a descoperi tratamente pentru boala Alzheimer, deoarece Ab*56 părea o ţintă terapeutică promiţătoare.
Dr. Ashe a teoretizat că un medicament care vizează această moleculă ar putea ajuta oamenii să depăşească sau să încetinească efectele debilitante ale bolii Alzheimer.
Problemele care au condus la retragerea acestor două studii sunt extrem de asemănătoare.
Cercetători de la alte instituţii s-au străduit să reproducă aceste descoperiri, ceea ce i-a determinat să analizeze mai atent imaginile activităţii celulare sau moleculare la şoareci, pe care se bazau descoperirile echipei din Minesotta.
Peter Aldhous şi-a exprimat pentru prima dată îngrijorarea în 2006 cu privire la descoperirea celulelor stem, în calitate de jurnalist ştiinţific şi şef al biroului din San Francisco pentru revista New Scientist.
„Nimeni nu a fost capabil să reproducă afirmaţia majoră conform căreia acestea erau în esenţă la fel ca celulele stem embrionare şi se puteau diferenţia în orice", a spus el.
Dr. Verfaillie şi colegii săi au corectat lucrarea din revista Nature în 2007, care conţinea o imagine a activităţii celulare la şoareci care părea identică cu o imagine dintr-o altă lucrare care ar fi provenit de la şoareci diferiţi.
Universitatea a lansat apoi o investigaţie cu privire la plângerile de duplicare sau manipulare a imaginilor în mai multe lucrări ale lui Verfaillie.
În cele din urmă, aceasta a fost exonerată de conduită necorespunzătoare, dar investigaţiile au învinuit-o de formare şi supraveghere inadecvate, şi au susţinut că un cercetător junior a falsificat datele într-un studiu similar publicat în revista Blood. Articolul respectiv a fost retractat în 2009.
Îngrijorările au reapărut în 2019 cu privire la articolul din Nature despre celulele stem, când Elisabeth Bik, un microbiolog, a găsit mai multe exemple de duplicare a imaginilor.
De asemenea, Bik s-a dovedit a fi un critic-cheie al descoperirilor lui Ashe privind boala Alzheimer, exprimând îngrijorări cu privire la imaginile din lucrarea acesteia din Nature şi din mai multe studii conexe.
Prof. Karen Ashe, principalul autor al studiului, a admis într-o postare pe o platformă de discuţii ştiinţifice (PubPeer) că studiul a conţinut imagini „modificate”, relatează publicaţia Science Magazine, în ultimul număr (din 7 iunie 2024).
Până în prezent, o mare parte din vină i-a revenit coautorului Sylvain Lesne, un neurocercetător, care a fost responsabil pentru imaginile publicate. Lesne nu a răspuns la o solicitare de comentarii, dar a autorizat universitatea să dezvăluie că a finalizat ancheta internă privind cercetarea din Nature fără a găsi nicio dovadă de conduită necorespunzătoare.
Revizuirile altor publicaţii din laboratorul lui Lesne sunt în curs de desfăşurare.
Schimbările din ultimul deceniu la universitatea americană au încercat să reducă scandalurile academice, inclusiv un sistem adăugat în 2008 pentru raportarea anonimă şi pentru gestionarea acuzaţiilor. Toţi cercetătorii care conduc studii la universitate trebuie să urmeze cursuri de formare obligatorii care îi sfătuiesc cum să evite conflictele de interese, plagiatul şi conduita necorespunzătoare.
Chiar dacă lucrările lor continuă să fie citate, cercetătorii s-au orientat către alte ţinte de cercetare.
Dr. Ashe a trecut la căutarea unui medicament care poate împiedica proteinele tau disfuncţionale să afecteze celulele de gândire ale creierului sau neuronii.
Ea a declarat că a fost de acord cu retragerea studiului din Nature cu oarecare reticenţă, deoarece publicase cercetări ulterioare care ofereau noi dovezi ale constatărilor sale şi recomandau o corecţie a articolului Nature care ar fi confirmat şi mai mult aceste constatări.
„Cu toate acestea, atunci când editorii au decis să nu publice corecţia, am ales să retrag articolul", a declarat ea într-un e-mail, adăugând că „suntem încurajaţi de rezultatele experimentelor în curs de desfăşurare cu privire la Abeta*56 şi continuăm să credem că ar putea îmbunătăţi înţelegerea bolii Alzheimer şi dezvoltarea de tratamente mai bune".
Lesne a fost singurul coautor care nu a fost de acord cu retragerea studiului, chiar dacă revista Nature a declarat că lucrarea conţinea „manipulări excesive, inclusiv îmbinarea, duplicarea şi utilizarea unui instrument de ştergere" pentru a edita imaginile.
Dr. Verfaillie a condus institutul de celule stem al universităţii şi a rămas implicată în cercetările desfăşurate aici chiar şi după ce s-a întors în Belgia, în 2006.
Pensionată recent, ea nu a răspuns la un e-mail pentru comentarii, dar a declarat într-o traducere a unui articol dintr-un ziar belgian că retragerea studiului este „o pată pe reputaţia noastră".
Revista Nature a solicitat rectificarea deoarece Verfaillie şi alţi autori nu au putut localiza imagini autentice pentru a dovedi validitatea cercetării lor.
„Există într-adevăr o problemă cu o fotografie", a spus ea. „Nu am găsit fotografia corectă la douăzeci de ani după ce cercetarea a fost efectuată. Dar chiar şi fără acea fotografie, concluzia rămâne valabilă", a declarat ea.
Disputa privind utilitatea celulelor stem mezenchimale a devenit mai puţin importantă în 2007, când Shinya Yamanaka a dezvăluit un proces de reprogramare a celulelor pielii de şoarece astfel încât acestea să poată imita versatilitatea celulelor stem embrionare.
Alţi cercetători au fost capabili să repete procesul, ceea ce i-a adus cercetătorului japonez o parte din Premiul Nobel pentru Medicină în 2012.
Aldhous a declarat că este dezamăgitor faptul că a fost nevoie de patru ani pentru a rezolva problemele legate de cercetarea privind boala Alzheimer şi de atât de mult timp pentru a face acelaşi lucru în cazul cercetării privind celulele stem.
El şi-a afirmat neîncrederea cu privire la faptul dacă universitatea a rezolvat în mod adecvat dacă cercetătorii au făcut greşeli repetate sau au comis abateri intenţionate. Cercetătorul junior învinuit pentru erorile dintr-o lucrare privind celulele stem nu a fost un autor inclus pe lista altor lucrări contestate, a remarcat el.
Cu toate acestea, el a spus că este, fără îndoială, mai important să se corecteze rapid înregistrările ştiinţifice, astfel încât cercetările eronate sau neîntemeiate să nu influenţeze alţi oameni de ştiinţă şi să îi trimită în direcţii greşite.
„În esenţă, de ce a trebuit să aşteptăm atât de mult pentru a trimite aceste lucrări la coşul de gunoi?", a întrebat el. „Asta ar fi trebuit să se întâmple cu ani în urmă".
Trimiteri:
Sylvain Lesné et al, ARTICOL RETRAS: Un ansamblu specific de proteine β-amiloid în creier afectează memoria, Nature (2006).
Yuehua Jiang et al, ARTICOL RETRAS: Pluripotenţa celulelor stem mezenchimale derivate din măduva adultă, Nature (2002).
Mai puteţi citi şi:
Un studiu de referinţă privind boala Alzheimer urmează să fie retras după 18 ani de la publicare
