Diabetul zaharat reprezintă o afecţiune metabolică cronică caracterizată prin niveluri ridicate de glucoză în sânge, care au potenţialul de a afecta diverse organe pe termen lung. Boala poate apărea la toate vârstele, diabetul zaharat de tip 2 fiind cel mai des întâlnit.
Acum, o echipă de cercetătorii americani de la Universitatea Case Western Reserve şi spitalele universitare au identificat o enzimă care blochează insulina produsă în organism, o descoperire care ar putea oferi o nouă ţintă pentru tratarea diabetului.
Studiul, publicat pe 5 decembrie în revista Cell, se concentrează asupra oxidului nitric, un compus care, printre alte funcţii, dilată vasele de sânge, îmbunătăţeşte memoria, combate infecţiile şi stimulează eliberarea de hormoni.
Modul în care oxidul nitric îndeplineşte aceste activităţi a fost mult timp un mister.
Cercetătorii au descoperit acum o nouă enzimă „purtătoare" (numită nitrozilază asistată de SNO-CoA, sau SCAN) care ataşează oxidul de azot la proteine, inclusiv la receptorul pentru acţiunea insulinei.
Ei au constatat că enzima SCAN este esenţială pentru acţiunea normală a insulinei, dar au constatat şi o activitate SCAN crescută la pacienţii diabetici şi la şoarecii cu diabet.
Modelele de şoareci fără enzima SCAN păreau a fi protejate de diabet, sugerând că prea mult oxid nitric pe proteine poate fi o cauză a acestei boli.
„Noi arătăm că blocarea acestei enzime protejează de diabet, dar implicaţiile se extind la multe boli cauzate probabil de noi enzime care adaugă oxid nitric", a declarat într-un comunicat, Jonathan Stamler, cercetătorul principal al studiului, profesor emerit specialist în inovarea cardiovasculară la facultatea de medicină Case Western Reserve.
Potrivit cercetătorilor, blocarea acestei enzime poate oferi un nou tratament. Următorii paşi ar putea fi dezvoltarea de medicamente împotriva acestei enzime, spun cercetătorii americani.
Se crede că multe boli, inclusiv Alzheimer, cancerul, insuficienţa cardiacă şi diabetul, sunt cauzate sau accelerate de legarea excesivă a oxidului de azot la proteine cheie.
Odată cu această descoperire, enzimele care fixează oxidul nitric devin un punct de interes, spun autorii cercetării.
În cazul diabetului, organismul încetează adesea să mai răspundă în mod normal la insulină. Zahărul crescut din sânge care rezultă rămâne în fluxul sanguin şi, în timp, poate cauza probleme grave de sănătate.
Persoanele cu diabet sunt mai predispuse să sufere de afecţiuni precum boli de inimă, pierderea vederii şi boli de rinichi, raportează Centrele pentru Precenirea şi Controlul Bolilor (CDC) din Statele Unite.
În prezent, nu se cunoaşte exact motivul pentru care insulina nu mai funcţionează.
Excesul de oxid nitric a fost implicat în multe boli, dar capacitatea de tratare a fost limitată deoarece molecula este reactivă şi nu poate fi ţintită în mod specific, spun cercetătorii.
Această cercetare arată că enzimele dedicate mediază numeroase efecte ale oxidului nitric, menţionează autorii.
„Aici, descoperim o enzimă care plasează oxidul nitric pe receptorul de insulină pentru a controla insulina. O activitate prea mare a enzimei provoacă diabet", scriu ei.
Potrivit acestora, multe enzime au rolul de a ataşa oxidul nitric pe diverse alte proteine şi, astfel, se deschid noi direcţii de cercetare pentru descoperirea unor tratamente noi în cazul multor boli.
