Provocaţi-vă creierul la locul de muncă, recomandă specialiştii. Un nou studiu a descoperit că o activitate intensă a creierului la muncă poate proteja împotriva problemelor de memorie în viitor, ajutând la prevenirea demenţei pe măsura îmbătrânirii.
Ocupaţiile care se caracterizează prin muncă manuală repetitivă, fără opţiunea unor sarcini de gândire mai provocatoare, pot creşte riscul de declin cognitiv şi demenţă, sugerează un nou studiu realizat de o echipă de cercetători norvegieni.
Potrivit acestora folosirea mai intensă a creierului la locul de muncă ajută la evitarea problemelor de gândire şi de memorie la vârsta bătrâneţii.
Rezultatele studiului arată că, un loc de muncă de rutină care implică o stimulare mintală scăzută la vârsta de 30, 40, 50 şi 60 de ani a fost legat de un risc cu 66% mai mare de afectare cognitivă uşoară şi de un risc cu 37% mai mare de demenţă după vârsta de 70 de ani, în comparaţie cu un loc de muncă solicitant din punct de vedere cognitiv şi interpersonal.
„Rezultatele noastre arată importanţa de a avea o ocupaţie care necesită o gândire mai complexă ca modalitate de a menţine memoria şi gândirea la bătrâneţe", a declarat autorul principal, dr. Trine Edwin, cercetător la Spitalul Universitar din Oslo.
Locul de muncă este cu adevărat important în promovarea sănătăţii cognitive, spun ea.
Anii petrecuţi la şcoală ajută la contracararea impactului unui loc de muncă repetitiv, dar nu în întregime, spune Edwin.
Frecventarea unei facultăţi, de exemplu, a redus impactul unui loc de muncă repetitiv cu aproximativ 60%, dar nu a anulat complet riscul.
„A rămâne implicat activ în viaţă, menţinerea unui scop, învăţarea de lucruri noi şi a rămâne activ din punct de vedere social sunt instrumente puternice pentru a ne proteja împotriva declinului cognitiv pe măsură ce îmbătrânim", a declarat pentru CNN dr. Richard Isaacson, director de cercetare la Institutul pentru Boli Neurodegenerative din Florida, care nu a fost implicat în noul studiu.
A rămâne implicat activ în viaţă, menţinerea unui scop, învăţarea de lucruri noi şi a rămâne activ din În mod similar, acest studiu arată că a fi angajat cognitiv la locul de muncă poate avea, de asemenea, beneficii profunde în lupta noastră împotriva demenţei", a precizat dr. Isaacson.
Specialiştii spun că, la fel cum folosim exerciţiile fizice pentru a ne dezvolta şi a ne menţine musculatura, exersarea creierului prin sarcini de lucru mai angajante şi interacţiuni colegiale continue pare să ajute, de asemenea, la evitarea demenţei.
Muncile de rutină sunt adesea repetitive
Studiul, publicat miercuri în revista Academiei Americane de Neurologie (Neurology), a analizat datele privind sănătatea şi ocupaţia a 7.000 de norvegieni care au fost urmăriţi de la vârsta de 30 de ani până la pensionarea la 60 de ani.
„Multe alte studii pe această temă au analizat doar cele mai recente locuri de muncă pe care le au oamenii", dar datorită bazei de date naţionale pe care o avem în Norvegia am putut urmări oamenii pe o mare parte din durata vieţii lor", a precizat dr. Erwin.
Pentru a face analiza, echipa a clasificat cerinţele cognitive a 305 ocupaţii din Norvegia.
Locurile de muncă de rutină care nu au fost clasificate cu potenţial de a „proteja din punct de vedere cognitiv" implicau adesea sarcini manuale şi de gândire repetitive, aşa cum este tipic pentru munca în fabrică şi contabilitate.
„Cele mai multe persoane cu locuri de muncă de rutină din eşantionul nostru au inclus menajere, îngrijitori, muncitori în construcţii şi factori de transport poştal", a precizat dr. Edwin.
Locurile de muncă mai solicitante din punct de vedere cognitiv nu se bazau pe sarcini de rutină, chiar dacă uneori era necesară repetiţia.
Sarcinile zilnice includeau mai des gândirea creativă, analiza informaţiilor, rezolvarea problemelor şi explicarea ideilor şi informaţiilor către alte persoane.
Competenţele interpersonale, cum ar fi antrenarea sau motivarea altora, sunt, de asemenea, necesare în aceste tipuri de locuri de muncă stimulante din punct de vedere mintal.
„În acest grup au existat avocaţi, medici, contabili, ingineri tehnici şi persoane din serviciul public, dar cea mai frecventă ocupaţie a fost cea de profesor", a declarat Edwin.
„Profesorii interacţionează mult cu elevii şi părinţii şi trebuie să explice şi să analizeze informaţii. Nu este o meserie atât de orientată spre rutină".
„Dacă nu o foloseşti, o pierzi. Acest lucru este valabil în mod similar pentru angajamentul cognitiv pe parcursul întregii vieţi", spun cercetătorii.
Multe persoane din cadrul studiului au rămas în locuri de muncă cu acelaşi grad de complexitate pe parcursul vieţii lor profesionale.
Această consecvenţă a fost un punct forte al studiului, deoarece le-a permis cercetătorilor să studieze impactul unui tip de loc de muncă de-a lungul timpului. Cu toate acestea, studiul nu a putut ţine cont de diferenţele între îndatoriri în cadrul unei anumite categorii de locuri de muncă.
„Deşi aş specula că persoanele cu risc de Alzheimer ar fi binevenite dacă ar profita de oportunităţile de avansare profesională, dacă ar învăţa noi sarcini profesionale şi dacă şi-ar perfecţiona abilităţile la locul de muncă pe parcursul unei perioade de timp, studiile ulterioare vor ajuta la clarificarea activităţilor specifice care au cele mai multe beneficii pentru sănătatea creierului", scriu autorii studiului.
Adoptarea unui stil de viaţă sănătos pentru creier, cum ar fi o dietă de tip mediteranean, limitarea consumului de alcool şi renunţarea la fumat, controlul factorilor de risc vascular, cum ar fi hipertensiunea arterială, diabetul şi colesterolul ridicat, evaluarea şi tratarea regulată a pierderilor de auz şi de vedere, în timp ce „se asigură un somn adecvat şi se gestionează stresul, pot ajuta oamenii să pună capăt declinului cognitiv", spun ei.
