Agentul patogen Helicobacter pylori (H. pylori), responsabil de boli răspândite precum ulcerul gastric şi cancerul de stomac, are un punct slab, au descoperit oamenii de ştiinţă, care ar putea fi exploatat pentru a crea noi medicamente.
Peste patru miliarde de oameni din întreaga lume sunt infectaţi cu bacteria stomacală H. pylori, ceea ce duce la peste 800.000 de cazuri de cancer de stomac în fiecare an. Bacteria devine din ce în ce mai rezistentă la medicamentele actuale, de aceea Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a clasificat-o ca fiind un agent patogen cu prioritate ridicată pentru cercetarea şi dezvoltarea de noi antibiotice. Este nevoie urgentă de noi abordări şi terapii care să înlocuiască sau să completeze metodele de tratament consacrate.
Noul studiu face un pas important în această direcţie.
„Am reuşit să demonstrăm că bacteria este foarte sensibilă la anumite substanţe care inhibă respiraţia celulară", spune profesorul Rainer Haas, de la Ludwig-Maximilians-Universität München (LMU).
Combaterea bacteriei H. pylori şi protejarea microbiomului intestinal
Cercetătorii au reuşit să identifice mai mulţi compuşi din diverse grupe de substanţe care incapacitează lanţul respirator al bacteriei H. pylori chiar şi în concentraţii mici.
Pentru alte bacterii utile, inclusiv pentru reprezentanţii microbiomului intestinal normal, aceste substanţe nu sunt problematice. Aceste bacterii tolerează cantităţi mai mari de substanţe.
Autorii studiului au folosit un spectru larg de metode biochimice şi microbiologice, precum şi tehnici de modelare moleculară pentru a descoperi de ce H. pylori reacţionează atât de sensibil la aceste grupuri de substanţe.
Astfel, cercetătorii au identificat cauza într-o structură uşor modificată a aşa-numitului segment de legare a chinonei din complexul respirator I.
Acest călcâi al lui Ahile oferă un mare potenţial pentru dezvoltarea de noi agenţi activi special concepuţi, care ar putea fi utilizaţi ca agenţi de blocare a agenţilor patogeni împotriva H. pylori, spun specialiştii.
„Rezultatele noastre dezvăluie o slăbiciune surprinzătoare în metabolismul acestor bacterii, care sunt bine adaptate, de altfel, la mediul lor neobişnuit", spune dr. Wolfgang Fischer, biolog la Institutul Max von Pettenkofer de igienă şi microbiologie medicală, care a condus studiul împreună cu prof. Haas.
Echipa de cercetare de la LMU a reuşit, de asemenea, să identifice posibile mutaţii care ar face bacteria mai puţin sensibilă la inhibitori.
Aceste mutaţii slăbesc metabolismul agenţilor patogeni, ceea ce înseamnă că se formează mai puţină rezistenţă la inhibitorii complexului I.
„În general, rezultatele noastre sunt foarte promiţătoare", spune prof. Haas. „Am reuşit să identificăm un întreg grup de inhibitori care nu prezintă nicio rezistenţă încrucişată cu terapiile actuale".
Potrivit profesorului, aceşti inhibitori sunt mai puţin susceptibili la dezvoltarea rezistenţei şi au un impact redus asupra microbiomului intestinal.
Rezultatele celor doi oameni de ştiinţă au fost publicate, marţi, în revista Cell Chemical Biology.
