O echipă de cercetători americani a identificat două ţinte-cheie în vederea dezvoltării unui potenţial tratament pentru boala hepatică alcoolică (ALD), o afecţiune ce afectează circa 150 de milioane de oameni la nivel mondial şi care poate genera complicaţii severe şi decesul.
Boala are mai multe stadii clinice, cel mai grav fiind ciroza decompensată.
Noul studiu, publicat recent în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS), arată că cercetătorii de la Massachusetts General Hospital (MGH) din Statele Unite au combinat analiza ARN a probelor prelevate din ficatul pacienţilor cu teste realizate pe animale în laborator în dezvoltarea noului tratament.
Echipa de cercetători au identificat două potenţiale ţinte în tratamentul ALD: proteinele cGAS şi Cx32. Potrivit studiului, cercetătorii cunoşteau că moartea celulelor hepatice la pacienţii cu boala hepatică alcoolică era asociată cu un factor regulator IFN numit IRF3.
Acest proces declanşează o reacţie inflamatorie secundară puternică ce afectează celulele învecinate şi poate duce, în cele din urmă, la cedarea ficatului.
Însă oamenii de ştiinţă nu ştiau în ce fel alcoolul activează IRF3 şi ce căi amplifică semnalele inflamatorii care stimulează extinderea bolii la nivelul ficatului. Din cauza acestui proces, ALD ajunge să se extindă în ficat indiferent dacă pacientul mai este sau nu consumator de băuturi alcoolice.
“Până acum, aveam doar câteva indicii despre cum se răspândeşte boala hepatică alcoolică, dar această cercetare completează piesele esenţiale din acest puzzle”, a afirmat dr. Suraj J. Patel, unul dintre autorii studiului, citat de sciencedaily.com.
Cercetătorii au analizat probe din ficat de la pacienţi cu ALD în diferite stadii clinice, folosind secvenţierea ARN. Analiza a arătat că expresia proteinei cGAS era legată de severitatea bolii.
Ulterior, cercetătorii au realizat teste pe şoareci în laborator, iar animalele cărora li s-a administrat alcool aveau, de asemenea, o expresie mai mare a cGAS în celulele hepatice.
În schimb, la şoarecii care au fost modificaţi genetic astfel încât să aibă niveluri mai scăzute de cGAS şi IRF3 s-a observat un risc mult mai scăzut de ALD.
Echipa a reuşit să determine că cGAS determină activarea IRF3 în celulele ficatului afectate direct de alcool, dară şi în celulele din apropiere. De asemenea, studiul a arătat că şi proteina Cx32 este o ţintă pentru un tratament în cazul ALD, deoarece este un regulator-cheie al activării IRF3 generată de cGAS.
