Adenocarcinomul ductal pancreatic (PDAC) este cea mai frecventă formă de cancer pancreatic, şi unul dintre cele mai letale. Mai mult de 90% dintre pacienţii cu PDAC mor în termen de cinci ani de la diagnosticare. De cele mai multe ori, până este identificat cancerul, acesta s-a răspândit deja în organism.
Oamenii de ştiinţă au explorat rolul unui proces genetic numit matisarea (splicing-ul) ARN-ului în cancerul pancreatic.
„PDAC este adesea descoperit prea târziu pentru ca tratamentele precum chimioterapia şi chirurgia să fie foarte eficiente", spune profesorul Adrian Krainer, de la Cold Spring Harbor Laboratory (CSHL).
Matisarea ARN-ului ajută ADN-ul să transmită instrucţiuni celulelor pentru producerea de proteine.
Echipa s-a axat pe o proteină care reglează splicingul numită SRSF1. Aceştia au descoperit că nivelurile ridicate de SRSF1 provoacă inflamaţie sau pancreatită, iar acest lucru declanşează dezvoltarea tumorii PDAC.
„Celulele au mai multe procese pentru a menţine constant nivelul SRSF1", spune Krainer. „Dar cancerul tinde să găsească o modalitate de a depăşi aceste cmecanisme de control".
Mai multe gene, ARN-uri şi proteine lucrează împreună în celule pentru a menţine constant nivelul SRSF1. Dar, uneori, procesul este perturbat. În pancreas, acest lucru declanşează pancreatita şi accelerează PDAC.
„Este un efect foarte pronunţat", explică prof. Krainer. „Am putut observa că pacienţii ale căror tumori exprimă niveluri mai ridicate de SRSF1 au rezultate mai proaste. Aşadar, ne-am propus să explorăm în ce măsură SRSF1 contribuie la PDAC".
Echipa a descoperit că nivelurile mai ridicate de SRSF1 sunt esenţiale pentru creşterea PDAC la şoareci şi organoizi - versiuni mici ale tumorilor.
Mai mult, atunci când SRSF1 a revenit la niveluri normale, organoidele au încetat să mai crească.
SRSF1 este importantă pentru ţesuturile sănătoase, asceea ce n-o face o ţintă ideală pentru medicamente.
Cu toate acestea, unele dintre modificările în procesele de splicing pe care le promovează ar putea fi vizate.
„Suntem încântaţi de aceste evoluţii", spune profesorul. „Dar PDAC este o tumoră malignă dificilă şi complicată. Sperăm să oferim informaţii pentru tratamentele viitoare".
Noile cercetări fac parte dintr-un efort mai amplu ale echipei de a explora mai multor tipuri de cancer, printre care cel al pancreasului şi cancerul de sân.
Oamenii de ştiinţă speră că mai buna înţelegere a mecanismele genetice care stau la baza PDAC, ar putea duce la diagnosticarea mai devreme a bolii şi la noi tipuri de terapii, mai eficiente.
