Virusul sinciţial respirator (VSR, în engl. RSV) o infecţie frecventă la copii şi la adulţii în vârstă, poate, de asemenea, să infecteze celulele nervoase şi să declanşeze inflamaţii care duc la leziuni nervoase, potrivit unui nou studiu al Universităţii americane Tulane.
VSR poate provoca simptome uşoare, precum tuse, strănut şi febră, sau poate duce la afecţiuni mai grave, cum ar fi pneumonia sau bronşiolita.
De când a fost descoperită pentru prima dată în 1956, s-a crezut că infectează doar tractul respirator.
Acest studiu, publicat recent în revista Oxford Academic: The Journal of Infectious Diseases, este primul care dovedeşte că VSR poate pătrunde în celulele nervoase.
Cercetarea ar putea oferi cea mai clară legătură între VSR şi simptomele neurologice raportate la copii.
VSR a fost detectat anterior în lichidul spinal al copiilor cu convulsii. În plus, 40% dintre copiii testaţi pozitiv cu VSR cu vârsta sub 2 ani au prezentat encefalopatie acută, leziuni cerebrale care pot duce la confuzie, pierderi de memorie sau dificultăţi cognitive.
Constatările subliniază impactul potenţial pe termen lung al bolii, precum şi importanţa măsurilor preventive, cum ar fi cele două vaccinuri împotriva VSR autorizate de autoritatea americană de reglementare, FDA, în 2023.
Vaccinul Arexvy (RSVPreF3), dezvoltat de grupul farmaceutic GlaxoSmithKline (GSK), a fost autorizat şi în Uniunea Europeană.
„Este cel mai frecvent virus respirator în primii ani de viaţă, şi totodată un virus cu impact în rândul persoanelor în vârstă", a declarat dr. Giovanni Piedimonte, vicepreşedinte de cercetare al Universităţii Tulane şi profesor de pediatrie, biochimie şi biologie moleculară.
„Asta adaugă o nouă dimensiune importanţei vaccinurilor împotriva VSR atât pentru persoanele în vârstă, cât şi pentru mame, pentru a-şi proteja bebeluşii".
Cercetătorii au studiat virusul folosind culturi 3D de nervi periferici crescute din celule stem şi embrioni de şobolan.
După ce au constatat că acestea pot fi infectate de VSR, cercetătorii au descoperit că virusul a indus eliberarea de chemokine - proteine care luptă împotriva infecţiilor prin controlul celulelor imunitare - şi a provocat o inflamaţie semnificativă.
În cazul unor niveluri scăzute de infecţie cu VSR, nervii au devenit hiperreactivi la stimulare. La niveluri mai ridicate, echipa a observat o degenerare progresivă a nervilor şi o neurotoxicitate crescută din cauza inflamaţiei excesive.
„Până la acest studiu, teoria era că răspunsul inflamator activa indirect nervii", spune dr. Piedimonte. precizând că studiul arată că nu numai că se întâmplă acest lucru, dar că virusul poate pătrunde direct în nervi.
Hiperreactivitatea nervoasă ar putea explica de ce copiii care se îmbolnăvesc cu VSR sunt mai predispuşi ulterior să aibă simptome astmatice, a precizat dr. Piedimonte.
De asemenea, studiul a constatat că VSR ar putea pătrunde în măduva spinării prin intermediul nervilor periferici, în ciuda faptului că nu are capacitatea de a intra direct în neuronii spinali.
Deşi sunt necesare mai multe cercetări pentru a explora acest mecanism, dr. Piedimonte emite teoria că, folosind nervii periferici pentru a intra în măduva spinării, VSR poate ocoli bariera hemato-encefalică, şi intra în sistemul nervos central, infectând creierul.
Dacă se confirmă, acest lucru ar putea semnala o legătură între VSR şi alte tulburări neurologice sau de dezvoltare, a arătat dr. Piedimonte.
„Dacă într-adevăr se confirmă în studiile viitoare că astfel de virusuri sunt capabile să acceseze sistemul nervos central, se deschide o imensă cutie a Pandorei", a indicat medicul.
