Pe lângă toate neajunsurile sale binecunoscute sărăcia cronică poate modifica genomul uman, arată concluziile unui noi cercetări realizate în SUA.
Cercetările anterioare au arătat că statutul socio-economic (SES) este un determinant puternic atât al sănătăţii cât şi al boliilor umane, iar inegalitatea socială este un factor de stres omniprezent pentru populaţia umană la nivel global.
Nivelul scăzut de educaţie şi de venitul prezic un risc crescut de boli cardiovasculare, diabet, multiple tipuri de cancer şi boli infecţioase. Mai mult decât atât, un SES mai scăzut este asociat cu procese fiziologice care contribuie la dezvoltarea bolii, inclusiv inflamaţia cronică, rezistenţa la insulină şi dereglările de cortizon.
În acest nou studiu, cercetătorii au găsit dovezi conform cărora sărăcia poate deveni încorporată în largii serii ale genomului. Ei au descoperit că un statut socio-economic scăzut este asociat cu niveluri de metilare ale ADN-ului (ADNm) – o marcă epigenetică esenţială ce are potenţialul de a da formă expresiei genice – la mai mult de 2.500 de cadre, printre mai mult de 1.500 de gene.
Cu alte cuvinte, sărăcia îşi lasă urma asupra aproximativ 10% din genele genomului.
Autorul principal al studiului, Thomas McDade, a spus că acest lucru este semnificativ din două motive.
”În primul rând, am ştiut de mult timp că SES este un determinant puternic al sănătăţii, dar mecanismele de bază prin care corpul nostru îşi aduce aminte experienţele legate de sărăcine nu sunt cunoscute. Descoperirile noastre sugerează că metilarea ADN ar putea juca un rol important, iar scopul larg al asocierilor dintre SES şi ADNm este consistent în gama largă de sisteme biologie şi rezultate ale sănătăţii, de care ştim că sunt conturate de SES”, a spus McDade, profesor de antropologie la Colegiul de Arte şi Ştiinţe Weinberg de la Northwestern University şi director al Laboratorului de Cercetare a Biologiei Umane, citat de sciencedialy.com.
McDade a explicat că, experienţele acumulate de-a lungul cursului dezvoltării devin încastrate în genom, pentru a îi contura literalmente structura şi funcţia. El a spus că a fost surprins să găsească atâtea asocieri între statutul socio-economic şi metilarea ADN, de-a lungul unui număr atât de mare de gene.
”Acest model arată un posibil mecanism prin care sărăcia ar putea avea un impact de lungă durată asupra unei game largi de sisteme şi procese fiziologice. Acestea sunt zonele pe care ne vom axa pentru a determina dacă metilarea ADN este într-adevăr un mecanism important prin care statutul socio-economic poate avea o amprentă moleculară de lungă durată asupra corpului, cu implicaţii în sănătate mai târziu în viaţă”, a adăugat McDade.
Vor fi necesare studii ulterioare pentru a determina consecinţele asupra sănătăţii ale metilării diferenţiale la cadrele identificate de cercetători, dar multe din gene sunt asociate cu procese legate de răspunsurile imune la infecţii, dezvoltarea scheletului şi dezvoltarea sistemului nervos.
