Sterilizarea feminină (ligatura trompelor uterine sau sterilizarea tubară) este considerată a fi o formă permanentă de control al naşterii. În Statele Unite procedura este cea mai comună metodă de contracepţie la nivel naţional. Dar un nou studiu condus de UC San Francisco (UCSF) raportează că operaţia tubară eşuează suficient de des încât unele alte forme de control al naşterii sunt de obicei mai eficiente.
Autorii noului studiu au constatat că 3-5% dintre femeile americane care şi-au legat trompele uterine au raportat ulterior o sarcină neplanificată. Această rată de eşec i-a determinat pe autori să sugereze că pacienţii care doresc cu adevărat să evite o sarcină viitoare ar trebui să utilizeze în schimb un implant contraceptiv sau un dispozitiv intrauterin (DIU) - sterilet.
Interesul pentru contracepţia permanentă a crescut în rândul femeilor americane de când decizia Dobbs a Curţii Supreme a Statelor Unite din 2022 a eliminat protecţiile federale pentru serviciile de avort şi a limitat accesul la serviciile de avort în multe state.
Ca urmare, cercetătorii spun că informaţiile despre eficacitatea contraceptivelor sunt deosebit de importante.
„De la decizia Dobbs, mult mai mulţi oameni sunt îngrijoraţi de modul în care sarcina le poate afecta sănătatea şi viaţa de familie”, a declarat primul autor dr. Eleanor Bimla Schwarz, şefa diviziei UCSF de medicină internă generală la Zuckerberg San Francisco General.
Acest lucru este valabil mai ales pentru pacienţii cu afecţiuni medicale precum diabet şi hipertensiunea arterială care pot complica sarcina, spune medicul.
„Acest studiu arată că chirurgia tubară nu poate fi considerată cea mai bună modalitate de a preveni sarcina”, a precizat dr. Schwarz.
„Persoanele care utilizează un implant contraceptiv sau un sterilet sunt mai puţin susceptibile de a rămâne însărcinate decât cele care au trompele legate”, a subliniat medicul specialist.
Aproximativ 65% dintre femeile americane cu vârste cuprinse între 15 şi 49 de ani utilizează metode contraceptive, conform statisticilor naţionale, iar sterilizarea tubară - o intervenţie chirurgicală abdominală în care trompele uterine sunt clampate sau tăiate şi îndepărtate - este utilizată de peste 21% dintre femeile cu vârste cuprinse între 30 şi 39 de ani şi de 39% dintre femeile cu vârste mai mari de 40 de ani.
Aceste intervenţii chirurgicale sunt deosebit de frecvente în Statele Unite, în rândul persoanelor cu venituri mici şi al celor cu afecţiuni medicale cronice, spun autorii.
Sterilizarea tubară urmăreşte să pună capăt definitiv fertilităţii, dar, după cum s-a raportat anterior, femeile pot rămâne totuşi însărcinate. Pe baza unor studii mai vechi, Colegiul American de Obstetrică şi Ginecologie a recomandat că mai puţin de 1% dintre paciente rămân însărcinate după sterilizarea tubară.
În noul studiu, autorii au examinat patru runde independente ale unei anchete naţionale privind creşterea familială din 2002 până în 2015. Datele au fost colectate de la mai mult de 31.000 de femei, inclusiv 4.184 care au raportat că au suferit sterilizare tubară şi au fost în centrul studiului.
În primul an după operaţia tubară, cercetătorii au estimat că 2,9% dintre cele care au raportat că au fost sterilizate în perioada 2013-2015 au rămas însărcinate. Şansa de a rămâne însărcinate a fost mai mare în rândul celor care erau mai tinere la momentul operaţiei tubare.
„Atunci când aleg ce metodă contraceptivă va funcţiona cel mai bine pentru ei, oamenii iau în considerare multe lucruri diferite, inclusiv siguranţa, comoditatea şi cât de repede pot începe să folosească metoda”, a precizat dr. Schwarz.
„Pentru persoanele care aleg o metodă 'permanentă', a rămâne însărcinată poate fi o experienţă foarte neplăcută. Se pare însă că este, din păcate, o experienţă destul de comună”, a mai precizat medicul american.
Noul studiu a fost publicat marţi, în revista NEJM Evidence.
