Schimbarea metodologiei de măsurare a tensiunii arteriale pediatrice, începând din 2017, măreşte numărul copiilor diagnosticaţi cu hipertensiune arterială, afirmă un nou studiu.
Acest lucru înseamnă că mai mulţi copii vor fi identificaţi ca având un risc mai mare de a dezvolta boli de inimă la vârsta adultă, susţin cercetătorii.
Noul studiu evaluează cât de bună a fost această schimbare de orientare pentru a ajuta la identificarea copiilor care sunt cu adevărat în pericol.
După analizarea datelor privind aproape 4.000 de adulţi care au avut tensiunea arterială înregistrată în copilărie, cercetătorii au concluzionat că noile metode ar fi făcut o treabă mai bună în identificarea copiilor care, mai târziu, ca adulţi, ar fi putut avea hipertensiune arterială, inimă mărită sau sindrom metabolic.
Prin noua metodologie, spre deosebire de cea veche, ”un plus de 8% dintre acei copii ar fi fost clasificaţi cu un risc crescut de hipertensiune arterială, ceea ce înseamnă că respectivii copii aveau mai multe şanse de a avea sindrom metabolic, inimă mărită şi hipertensiune arterială ca adulţi”, a declarat coautorul cercetării dr. Lydia Bazzano, profesor asociat la Tulane University , citată de Reuters.
Acei foşti copii ar putea de asemenea avea un risc mai mare de atac de cord şi daca actuala metodologie ar fi fost aplicată mai demult aceste cazuri ar fi putut fi depistate înainte de apariţia lor, deoarece majoritatea oamenilor analizaţi pe parcursul cercetării comparate au acum vârste cuprinse între 35 şi 55 de ani, mai afirmă autorii studiului.
Spre deosebire de adulţi, la care există praguri specifice de stabilire a tensiunii arteriale, în cazul copiilor, pentru un diagnostic de hipertensiune arterială, acestea depind de vârstă, sex şi înălţime, explică cercetătorii.
Vechile linii directoare ale metodologiei au fost elaborate pe baza datelor provenite de la toţi copiii, inclusiv cei care erau supraponderali şi obezi, ceea ce a condus la o reducere mai mare decât noile diagrame care exclud informaţiile privind copiii supraponderali şi obezi.
Datele analizate în noua cercetare provin din studiul ”Bogalusa Heart Study”, o serie de studii pe termen lung care au început în 1973. Între 1973 şi 2016 au fost efectuate nouă studii transversale ale copiilor cu vârste între 3 şi 18 ani şi unsprezece anchete la adulţi care anterior fuseseră examinaţi în copilărie.
Cele 3.940 de persoane din noul studiu au fost examinate în copilărie şi au fost urmărite timp de 36 de ani. Când cercetătorii au comparat modul în care metodele vechi şi cele noi ar fi fost aplicate acelorşi subiecţi, au descoperit că cele mai noi ar fi surprins un număr mult mai mare de copii care în cele din urmă ar dezvolta hipertrofie ventriculară stângă.
De asemenea, modificările ar fi reuşit să identifice mai mulţi copii care ar fi dezvoltat în cele sindromul metabolic şi hipertensiunea arterială la vârsta adultă.
