Un nou studiu arată că unele cancere de sân mai agresive nu sunt identificate în timpul mamografiilor de rutină. Densitatea sânului, terapia hormonală şi istoricul familial pot creşte riscul de cancer de sân diagnosticat tardiv, spun specialiştii.
Screeningul prin mamografie s-a dovedit a fi eficient în reducerea mortalităţii prin cancer de sân, deoarece permite detectarea acestuia într-un stadiu timpuriu. Cu toate acestea, unele cancere nu sunt diagnosticate în timpul screeningului, ci apar între două sesiuni programate. Aceste cancere pot fi mai agresive şi mai greu de tratat decât cele depistate în timpul unui screening regulat.
Un nou studiu realizat de cercetătorii de la Institutul Karolinska a demonstrat că aşa-numitele cancere intervalare, adică acele tumori descoperite între două sesiuni de screening, reprezintă o proporţie semnificativă din totalul cazurilor de cancer de sân.
Studiul echipei de la Karolinska arată că 30% dintre cancerele de sân sunt detectate între două sesiuni de screening mamografic, în loc să fie identificate în timpul controalelor regulate.
Aceste cancere, denumite „cancere intervalare”, pot fi mai agresive şi mai dificil de tratat. Studiul a identificat factori de risc precum densitatea mare a sânului, terapia hormonală, vârsta înaintată la prima naştere şi istoricul familial de cancer de sân, sugerând necesitatea unor strategii de screening personalizate.
Studiul a fost publicat pe 27 martie, în jurnalul JAMA Oncology.
Studiul a inclus date de la o jumătate de milion de femei din Stockholm, Suedia, colectate între 1989 şi 2020. Potrivit rezultatelor studiului, cancerele intervalare reprezintă aproximativ 30% din toate cancerele de sân diagnosticate prin screening.
„Am descoperit că această proporţie a rămas constantă timp de trei decenii, în ciuda progreselor în tehnologia de screening”, a declarat vineri Yuqi Zhang, cercetător postdoctoral la departamentul de epidemiologie medicală şi biostatistică al Institutului Karolinska şi autor principal al studiului.
Cercetătorii au identificat mai mulţi factori care cresc riscul de a dezvolta cancer intervalar. Printre aceştia se numără densitatea mare a sânului, utilizarea terapiei hormonale, nivelul de educaţie mai ridicat şi vârsta înaintată la prima naştere.
„Femeile cu densitate mare a sânului şi cele care utilizează terapie hormonală au un risc mai mare de a nu fi diagnosticate în timpul screeningului, din cauza rezultatelor fals negative”, a explicat Yuqi Zhang.
În plus, studiul a arătat că femeile cu antecedente familiale de cancer de sân, în special de cancer intervalar, prezintă un risc mai mare de a dezvolta acest tip de cancer. Femeile cu un istoric familial de cancer de sân au un risc de 1,9 ori mai mare de a dezvolta cancer intervalar, iar acest risc creşte la 2,9 ori dacă există antecedente specifice de cancer intervalar în familie.
„Acest fenomen se datorează adesea creşterii rapide a tumorilor între rundele de screening, mai degrabă decât unor erori de diagnosticare. Studiul subliniază astfel necesitatea unor metode de screening mai frecvente sau îmbunătăţite pentru femeile cu aceşti factori de risc”, a adăugat Yuqi Zhang.
Profesorul Kamila Czene, de la acelaşi departament, susţine că adaptarea protocoalelor de screening la profilul de risc individual ar putea îmbunătăţi semnificativ detectarea precoce a cancerului de sân.
„Screeningul personalizat – fie prin mamografii mai frecvente, imagistică suplimentară, cum ar fi mamografia cu contrast, sau prin includerea testelor genetice – ar putea creşte semnificativ rata de detectare timpurie. Identificând cancerele mai devreme, putem oferi tratamente mai eficiente şi mai puţin invazive, îmbunătăţind astfel supravieţuirea pe termen lung şi reducând impactul emoţional şi fizic asupra pacientelor”, a explicat Kamila Czene.
Studiul a fost finanţat de Consiliul Suedez pentru Cercetare şi Societatea Suedeză pentru Cancer.
