Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (UE) a criticat Comisia Europeană (CE) cu privire la gestionarea contractelor pentru vaccinurile Covid.
Cea de-a doua instanţă supremă din Europa a criticat miercuri Comisia Europeană pentru lipsa de transparenţă a contractelor privind vaccinul Covid-19 în urmă cu patru ani, cu o zi înainte de un vot cheie privind candidatura şefei Comisiei, Ursula von der Leyen, pentru un al doilea mandat.
Comisia Europeană (CE) a procedat greşit când a restrâns accesul public la unele detalii şi clauze ale contractelor de achiziţie pentru vaccinurile anti-Covid, a apreciat miercuri tribunalul Uniunii Europene.
Instanţa din Luxemburg a evidenţiat mai multe nereguli, inclusiv refuzul parţial de a face publice declaraţiile privind conflictele de interese ale membrilor executivului european care au negociat achiziţiile de la companiile farmaceutice.
Unii deputaţi din Parlamentul European au solicitat acces la documente pentru a înţelege termenii şi contractele. Cu toate acestea, Comisia a oferit doar acces parţial şi a redactat o parte din documente, afirmând că acest lucru a fost făcut pentru a proteja interesele comerciale şi procesul decizional.
„Comisia nu a acordat publicului un acces suficient de larg la contractele de achiziţie a vaccinurilor împotriva Covid-19", a comunicat Tribunalul, care a fost sesizat de mai mulţi europarlamentari şi de persoane fizice.
Parlamentarii şi-au prezentat nemulţumirile în faţa Tribunalului din Luxemburg, iar miercuri judecătorii le-au admis contestaţia.
„Comisia nu a demonstrat că un acces mai larg la aceste clauze ar submina efectiv interesele comerciale ale acestor întreprinderi”, a adăugat instanţa, care a respins, de asemenea, argumentele executivului UE privind protecţia vieţii private, informează Reuters.
Unii legislatori europeni au criticat dur modul în care Comisia a gestionat contractele de miliarde de euro şi, în special, faptul că nu a divulgat mesajele text dintre von der Leyen şi şeful producătorului de medicamente Pfizer cu privire la unul dintre contracte. Comisia susţine că von der Leyen nu a păstrat mesajele.
Reclamanţii au solicitat Comisiei în 2021 acces la toate documentele care ar fi permis înţelegerea termenilor şi condiţiilor de achiziţie şi „asigurarea protecţiei interesului public", reaminteşte documentul instanţei, preluat de Agerpres.
Solicitările aveau la bază o reglementare europeană din 2001 privind accesul public la documentele principalelor instituţii ale UE - Parlamentul, Consiliul şi Comisia. Aceasta din urmă a acceptat doar un „acces parţial" la informaţiile respective, publicând pe internet versiuni cenzurate.
Judecătorii europeni au emis miercuri două hotărâri în care dau în parte dreptate reclamanţilor, anulând deciziile Comisiei care „conţin nereguli".
Achiziţiile respective datează din 2020 şi 2021. În timpul pandemiei de Covid, Comisia Europeană a negociat cu companiile farmaceutice în numele celor 27 de state membre ale Uniunii.
Tribunalul reaminteşte că, la scurt timp după ce pandemia s-a extins în Europa în primăvara lui 2020, „au fost deblocate circa 2,7 miliarde de euro pentru efectuarea unei comenzi ferme pentru mai mult de un miliard de doze de vaccin".
Cele mai multe doze au fost cumpărate sau rezervate de la asocierea americano-germană Pfizer/BioNTech, însă autoritatea europeană de reglementare a omologat şi vaccinurile produse de Moderna, AstraZeneca, Janssen, Novavax şi Valneva.
În paralel cu recursurile în justiţia europeană privind lipsa de transparenţă, parchetul european a deschis la rândul său o anchetă în octombrie 2022, tot pentru respectivele achiziţii controversate.
Înainte de aceasta, în 2021, ziarul New York Times dezvăluise un schimb de mesaje scrise între preşedinta CE, Ursula von der Leyen, şi directorul general al Pfizer, Albert Bourla. Serviciile Comisiei au refuzat cererea unui jurnalist de a afla conţinutul mesajelor, iar Ombudsmanul European a criticat această atitudine în vara lui 2022 şi a acuzat Comisia de administrare defectuoasă pentru că nu a divulgat mesajele text.
The New York Times a dat în judecată Comisia pentru nepublicarea mesajelor text.
Comisia a declarat că va studia hotărârile Curţii şi implicaţiile acestora şi îşi va rezerva opţiunile juridice. Ea poate face apel la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, cea mai înaltă instanţă europeană.
Comisia ar trebui să fie acum mai deschisă cu privire la procedurile sale decizionale după pronunţarea hotărârii, a declarat deputatul Kim van Sparrentak, care, împreună cu colegii săi, a depus plângerea la Curte.
„Această hotărâre este semnificativă pentru viitor, deoarece se aşteaptă ca Comisia să efectueze mai multe achiziţii publice comune în domenii precum sănătatea şi apărarea”, a spus ea.
„Noua Comisie trebuie acum să îşi adapteze gestionarea cererilor de acces la documente pentru a fi în conformitate cu hotărârea de astăzi”, a mai precizat demnitarul european.
Parlamentul European urmează să voteze joi cu privire la candidatura lui von der Leyen pentru un al doilea mandat de cinci ani.
