Într-un an, Europa cheltuieşte mai mult pentru diabet decât pentru războiul din Ucraina. Tsunami-ul diabetului este o criză de sănătate publică care ameninţă să copleşească sistemele de sănătate şi progresul economic, avertizează experţii în sănătate.
Europa a cheltuit anul trecut pentru diabet mai mult decât toate fondurile Uniunii Europene (UE) donate Ucrainei de la invazia rusă.
Prevalenţa diabetului, în special a diabetului zaharat de tip 2, care poate fi prevenit în mare măsură, creşte într-un ritm alarmant, determinată de factori precum obezitatea şi îmbătrânirea populaţiei.
Costul anual al diabetului în Europa limitează creşterea economică europeană, scrie Euractiv.
În 2021, cheltuielile legate de diabet în Europa au totalizat aproximativ 170 de miliarde de euro, reprezentând 19,6 % din cheltuielile globale pentru diabet. Costul mediu anual pe persoană cu diabet în Europa a fost de aproximativ 2.760 euro.
În schimb, Europa a angajat 150 de miliarde de euro în asistenţă financiară, militară, umanitară şi pentru refugiaţi, inclusiv fonduri alocate până în 2027 prin intermediul Facilităţii europene pentru pace.
Prevalenţa diabetului în Europa
Spania a înregistrat cea mai mare prevalenţă a diabetului în Europa în 2021, cu aproape 15% dintre adulţi diagnosticaţi, urmată de Portugalia, cu aproximativ 13%.
Majoritatea naţiunilor europene au raportat rate de prevalenţă a diabetului de aproximativ 8-9%. Cehia a înregistrat cea mai mare mortalitate legată de diabet în 2021, cu 43,4 decese la 100.000 de locuitori, iar ratele de mortalitate au fost semnificativ mai mari în rândul bărbaţilor decât al femeilor în întreaga Europă.
„Tsunami-ul de diabet din Europa este o provocare urgentă de sănătate publică care necesită acţiuni imediate şi coordonate”, a declarat pentru Euractiv un purtător de cuvânt al Departamentului irlandez al Sănătăţii.
„Cu politicile şi intervenţiile corecte, este posibil să se atenueze impactul diabetului şi să se îmbunătăţească calitatea vieţii pentru milioane de europeni”, a adăugat acesta.
O povară pentru economie
Povara economică a diabetului asupra sistemelor de sănătate europene este substanţială, însă sistemele de sănătate universale împiedică transferarea acestor costuri asupra pacienţilor. În 2021, Elveţia a cheltuit aproape 11.600 de euro per persoană cu diabet, în timp ce Marea Britanie, Franţa şi Germania au cheltuit între 5.200 şi respectiv 6.000 de euro per persoană anual.
Germania a avut cea mai mare rată de internare în spital din cauza diabetului, de 172 la 100.000 de locuitori, iar România şi Cehia au raportat peste 18 amputaţii ale membrelor inferioare la 100.000 de pacienţi cu diabet.
Creşterea globală, alimentaţia de vină
Se estimează că prevalenţa diabetului la nivel mondial va creşte, ajungând la 12,2% din populaţie până în 2045.
În timp ce diabetul zaharat de tip 1 rămâne imposibil de prevenit, 95% din cazurile de diabet zaharat sunt de tip 2, influenţate de vârstă, alimentaţie deficitară şi sedentarism.
În 2021, peste 30 % din populaţia din mai mult de jumătate din ţările europene prezintă o activitate fizică insuficientă, iar consumul de băuturi răcoritoare - un factor de risc pentru obezitate - va fi în medie de 98 de litri pe cap de locuitor în 2022.
Diabetul este una dintre cele mai frecvente afecţiuni cronice în Regiunea Europeană a OMS, Europa având cea mai mare pondere a diabetului zaharat de tip 1 la nivel mondial.
Se estimează că 1 din 10 persoane din regiune va avea diabet până în 2045, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). Se estimează că numărul adulţilor care trăiesc cu diabet în Europa va creşte de la 32 de milioane în prezent la 35 de milioane până în 2030.
Impactul economic
Aceste costuri includ cheltuieli medicale directe, cum ar fi spitalizările, medicamentele şi îngrijirea ambulatorie, precum şi costuri indirecte legate de pierderea productivităţii şi mortalitatea prematură.
Numai în Franţa, costurile medicale directe totale ale diabetului de tip 2 sunt estimate la 29 de miliarde euro anual.
Diabetul afectează în prezent 4 milioane de francezi, o cifră care a crescut de şase ori în doar 30 de ani. 90% dintre diabeticii francezi au diabet zaharat de tip 2, iar aproape 700.000 de persoane cu diabet nu sunt conştiente de acest lucru.
Franţa ocupă locul 26 din 189 de ţări în ceea ce priveşte indicele de dezvoltare umană (IDH), iar diabetul îi afectează şi pe cei mai vulnerabili din punct de vedere social, ratele de prevalenţă fiind mult mai ridicate în oraşele cele mai defavorizate.
Prevalenţa diabetului în Franţa este în prezent de 5,4 %, 1 din 2 francezi fiind acum supraponderali, iar 15 % se confruntă cu obezitatea. În Franţa, costul diabetului este de 19 miliarde de euro pe an, reprezentând 15 % din cheltuielile de sănătate.
Răspunsul politic al Europei
Recunoscând nevoia urgentă de a aborda această criză, Parlamentul European a adoptat, în noiembrie 2022, o propunere de rezoluţie privind prevenirea, gestionarea şi o mai bună îngrijire a diabetului în UE.
Această rezoluţie a solicitat statelor membre să elaboreze şi să pună în aplicare planuri naţionale privind diabetul, să asigure accesul echitabil la tratamente şi să promoveze educaţia privind diabetul.
Rezoluţia subliniază, de asemenea, necesitatea unei conduceri mai puternice a UE şi a colaborării cu statele membre pentru a atinge aceste obiective.
„Planul de acţiune privind diabetul în Uniunea Europeană până în 2030” subliniază mai multe priorităţi şi recomandări-cheie, inclusiv reducerea riscurilor, îngrijirea integrată, facilitarea accesului la o îngrijire de calitate şi implicarea persoanelor cu diabet.
Diagnostic precoce, gestionare eficientă
„Recentele iniţiative politice ale Uniunii Europene şi recomandările OMS oferă o bază solidă pentru abordarea acestei crize. Cu toate acestea, efortul susţinut şi colaborarea la toate nivelurile sunt esenţiale pentru a inversa valul împotriva diabetului şi a asigura un viitor mai sănătos pentru Europa”, a declarat Ministerul Sănătăţii din Irlanda pentru sursa citată.
OMS subliniază importanţa diagnosticării precoce şi a gestionării eficiente pentru a preveni complicaţiile şi s-a implicat activ în abordarea crizei diabetului în Europa.
Potrivit OMS, diabetul este o cauză majoră de orbire, insuficienţă renală, infarct miocardic (atacuri de cord), AVC (accidente vasculare cerebrale) şi amputarea membrelor inferioare.
„Declaraţia OMS privind accelerarea acţiunilor referitoare la angajamentele de îmbunătăţire a depistării diabetului şi a calităţii îngrijirii” subliniază necesitatea unor abordări integrate şi centrate pe om în ceea ce priveşte gestionarea diabetului. Aceasta include promovarea depistării retinopatiei diabetice şi îmbunătăţirea accesului la medicamente şi tehnologii esenţiale.
Iniţiative naţionale
Ca urmare a iniţiativelor UE şi OMS, mai multe ţări europene au pus în aplicare planuri naţionale privind diabetul pentru a combate valul în creştere al diabetului, inclusiv Slovenia, care a elaborat un program cuprinzător pe 10 ani privind diabetul, axat pe prevenire, depistare precoce şi îngrijire integrată.
Letonia îşi propune, de asemenea, să îmbunătăţească accesul la medicamentele pentru diabet, în conformitate cu recomandările OMS.
În noiembrie anul trecut, la Roma, a fost lansat un nou proiect pe patru ani intitulat Acţiunea comună privind bolile cardiovasculare şi diabetul (JACARDI).
Iniţiativa îşi propune să implice ministerele, organismele de sănătate publică, organizaţiile neguvernamentale şi universităţile, pentru a ajuta statele membre ale UE să reducă povara bolilor cardiovasculare (CVD), a diabetului şi a factorilor de risc asociaţi, atât la nivel individual, cât şi la nivel societal.
În Belgia, Sciensano va coordona participarea belgiană la JACARDI, demarând o colaborare de patru ani cu Liga Diabetului, KU Leuven şi Universitatea din Anvers pentru a rafina utilizarea datelor calitative, a avansa procesele de screening şi a dezvolta căi de îngrijire integrate.
În plus, se va pune accentul pe valorificarea instrumentelor digitale pentru a facilita autogestionarea diabetului şi a bolilor cardiovasculare.
Acest parteneriat strategic subliniază angajamentul Belgiei de a crea soluţii inovatoare în domeniul asistenţei medicale şi de a îmbunătăţi îngrijirea pacienţilor.
Franţa a implementat, de asemenea, un program naţional cuprinzător privind diabetul care include campanii de sensibilizare a publicului, iniţiative de screening şi îmbunătăţirea accesului la îngrijirea diabetului.
Registrul naţional al diabetului
Experţii subliniază necesitatea punerii în practică a unui registru naţional al diabetului, care va ajuta la urmărirea prevalenţei afecţiunii de la an la an, la măsurarea rezultatelor în materie de sănătate pentru pacienţi şi la producerea de date fiabile pe baza cărora pot fi planificate serviciile viitoare.”
O revizuire a politicii şi serviciilor privind diabetul este în curs de desfăşurare la nivelul UE. Revizuirea este condusă de Grupul director de revizuire a politicii şi serviciilor privind diabetul.
Grupul director va prezenta un raport în termen de şase luni de la începerea activităţii sale. Acest raport va include principalele constatări, recomandări şi un set de acţiuni pentru îmbunătăţirea furnizării serviciilor şi a rezultatelor pentru pacienţi.
Irlanda, de exemplu, a lansat o campanie de sănătate publică intitulată „Construirea unui mediu alimentar mai sănătos” pentru „a aborda factorii comerciali determinanţi ai sănătăţii care au un impact asupra mediului alimentar.
Aceste impacturi includ introducerea unei taxe pe băuturile îndulcite cu zahăr în 2018, care face în prezent obiectul unei evaluări independente, sprijinirea reformulării alimentelor - reducerea caloriilor, a grăsimilor, a sării şi a conţinutului de zahăr - într-o gamă largă de produse alimentare prin activitatea Grupului operativ pentru reformularea alimentelor, care examinează modul de reglementare a comercializării alimentelor nesănătoase pentru copii.
În timp ce Europa lucrează la crearea unei adevărate Uniuni a sănătăţii, UE va continua să piardă fonduri pentru diabet, comentează sursa citată, subliniind că, în contextul milioanelor de vieţi afectate şi miliarde de euro care nu reuşesc să stopeze avansul diabetului, este nevoie de o viziune îndrăzneaţă pentru a opri această plagă modernă.
Recent, conf. univ. dr. Anca Pantea Stoian, conferenţiar universitar la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti, medic primar diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice, a fost aleasă ca membru în conducerea Asociaţiei Europene pentru Studiul Diabetului (EASD) pentru o perioadă de doi ani.
Puteţi citi şi:
România va avea un registru naţional de diabet zaharat şi prediabet şi un plan de prevenţie
