Un start-up grecesc a primit finanţare din partea Uniunii Europene pentru a dezvolta tratamente legate de proteinele cu defecte de pliere care provoacă diverse boli precum Alzheimer, scleroza laterală amiotrofică (SLA), boala Parkinson şi cancer.
ResQ Biotech a devenit prima companie grecească care a primit o subvenţie pentru demonstrarea conceptului din partea Consiliului European pentru Cercetare (ERC), pentru îmbunătăţirea biotehnologiilor sale inovatoare şi dezvoltarea de noi medicamente împotriva bolilor cauzate de proteinele cu defecte de pliere.
Propunerea echipei greceşti vizează o bacterie modificată genetic care poate funcţiona ca o platformă autonomă şi vie de descoperire a unor medicamente cu molecule noi, ceea ce reprezintă un pas important către tratamente farmaceutice inovatoare.
„Aceste molecule ar putea 'corecta' structura formată în mod problematic a anumitor proteine cu defecte de pliere, care provoacă diverse boli precum Alzheimer, scleroza laterală amiotrofică (SLA), boala Parkinson şi cancerul", explică fondatorul ResQ Biotech, dr Georgios Skretas, potrivit Euractiv.
În Grecia, Alzheimer a fost considerată o boală extrem de critică. Pe măsură ce populaţia elenă îmbătrâneşte, creşte riscul de demenţă şi, odată cu acesta, teama de o „pandemie de Alzheimer".
Compania elenă îşi propune să aibă un rol decisiv în prevenirea sau atenuarea acestei pandemii în viitor.
„Prin aplicarea acestei tehnologii, am identificat sute de noi molecule bioactive care par eficiente în prevenirea acestui fenomen patogen", a declarat dr. Skretas.
Lipsa produselor farmaceutice şi a investiţiilor
Cele mai multe dintre bolile provocate de plierea defectuoasă a proteinelor nu au tratamente sau medicamente eficiente, explică dr. Skretas.
Întrucât tratamentele sau medicamentele eficiente pentru bolile cauzate proteine cu defecte de pliere nu sunt încă disponibile la scară largă, majoritatea abordărilor biotehnologice inovatoare existente reprezintă nevoi medicale critice nesatisfăcute.
„Vestea bună este că, pentru unele dintre aceste boli, cum ar fi fibroza chistică şi alte afecţiuni, au fost aprobate noi medicamente pentru tratamentul pacienţilor, iar altele par a fi pe cale de a fi aprobate şi de a intra pe piaţă", a adăugat el.
Cu toate acestea, întrebarea care se pune aici este cât uşor este ca acest parcurs farmaceutic biotehnologic inovator să fie generat, să crească şi, în cele din urmă, să ajungă să fie disponibil publicului.
„Grecia şi UE facilitează dezvoltarea medicală pe noi căi, pentru a răspunde nevoilor medicale nesatisfăcute. Cu toate acestea, mai sunt multe de făcut", a subliniat medicul elen, precizând că doar „creşterea investiţiilor publice în cercetare şi inovare accelerează în mod obişnuit progresul în aceste direcţii".
Găsirea de soluţii pentru a rezolva probleme de lungă durată
ResQ Biotech este o subsidiară a Fundaţiei Naţionale Elene de Cercetare (NRF) înfiinţată în 2019 şi este prima companie grecească care a primit până în prezent o subvenţie ERC pentru demonstrarea conceptului (Proof of Concept Grant - PoC), în valoare de 150.000 de euro.
„Este o companie care vizează aplicarea biotehnologiilor inovatoare pentru a dezvolta medicamente noi şi eficiente împotriva bolilor cauzate de proteinele cu defecte de pliere (..) încercând să rezolva unele probleme de lungă durată", explică dr. Skretas.
Schema PoC a ERC sprijină ideile inovatoare care au potenţialul de a se transforma într-o inovaţie reală, promovând transformarea acestei inovaţii în produse şi servicii valoroase pentru cetăţeni, societate şi industrie.
Proiectele PoC ale ERC pot fi acordate doar cercetătorilor care au fost anterior evaluaţi pozitiv şi au primit finanţare din partea principalelor scheme de finanţare ale ERC.
În cei 15 ani de existenţă a schemelor de finanţare ERC, doar 22 de cercetători care lucrează în Grecia în domeniul ştiinţelor vieţii au reuşit să le primească, spune dr. Skretas, explicând cât de dificil este să obţii această prestigioasă finanţare.
În cazul echipei doctorului Scretas, grantul PoC al ERC îi va ajuta să dezvolte ideea şi să implementeze proiectul.
„Asta ne va permite să atragem investiţii suplimentare, dar şi clienţi, care sunt companii farmaceutice/biotehnologice mai mari care ar dori să îşi îmbogăţească portofoliul cu noi medicamente", spune medicul elen.
Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii şi alte ţări oferă deja finanţări pentru studierea mecanismelor moleculare care stau la baza acestor afecţiuni cu scopul de a dezvolta candidate de medicament promiţătoare.
Pe de altă parte, Dr. Skretas a subliniat că „în Grecia, investiţiile publice (granturi) în cercetare şi inovaţii trebuie să devină mult mai flexibile în ceea ce priveşte gestionarea lor financiară, astfel încât cercetătorii şi inovatorii să se poată concentra pe producerea de ştiinţă de înaltă calitate".
