Aproximativ 15 milioane de persoane din întreaga lume suferă anual un accident vascular cerebral (AVC). Studiile anterioare arată că un AVC poate creşte riscul unei persoane de a suferi de anumite boli, inclusiv demenţă. Cercetătorii de la Universitatea canadiană McMaster au raportat că un AVC poate creşte riscul de demenţă cu 80%, chiar şi după luarea în considerare a altor factori de risc. Oamenii de ştiinţă canadieni au descoperit, de asemenea, că riscul de demenţă este de trei ori mai mare în primul an după un AVC.
În fiecare an, aproximativ 15 milioane de persoane din întreaga lume suferă un AVC, o afecţiune în care un vas de sânge care duce la creier se blochează sau se sparge, provocând o lipsă de oxigen în creier.
Din acest număr, cercetătorii estimează că aproximativ jumătate vor trăi cu un handicap permanent sau cronic, cum ar fi paralizia pe o parte a corpului, dificultăţi de comunicare, pierderi de memorie sau probleme de prindere sau de ţinere a obiectelor.
Studiile anterioare arată, de asemenea, că un AVC poate creşte riscul unei persoane de a suferi de boli precum probleme de vedere, depresie, oboseală post-AVC, probleme de înghiţire, cancer şi demenţă.
Acum, o nouă cercetare ce va fi prezentată la Conferinţa Internaţională a Asociaţiei Americane de AVC 2024 (ce se va desfăşura între 6 - 9 februarie, în Arizona) raportează că suferirea unui AVC a crescut riscul de demenţă al unei persoane cu 80%, chiar şi după luarea în considerare a altor factori de risc de demenţă.
Constatările nu au fost încă publicate într-o revistă de specialitate.
Cercetătorii au constatat, de asemenea, că riscul de demenţă este de trei ori mai mare în primul an după un AVC.
Acest risc a scăzut la un risc de 1,5 ori mai mare la cinci ani după un AVC şi a rămas ridicat pentru următorii 20 de ani.
Care este legătura dintre AVC şi demenţă?
În timpul unui AVC, fluxul de oxigen este întrerupt către creier. Acest lucru poate duce la moartea celulelor cerebrale, provocând demenţă.
Demenţa vasculară este un tip de demenţă cauzată de reducerea fluxului sanguin către creier.
Cu toate acestea, studii anterioare arată că un AVC poate creşte, de asemenea, riscul unei persoane de a suferi de un alt tip de demenţă, cunoscut sub numele de boala Alzheimer, precum şi de demenţă de orice cauză.
Dr. Raed Joundi a condus echipa care a investigat legătura dintre AVC şi riscul crescut de demenţă.
Odată cu îmbătrânirea populaţiei, tot mai multe persoane suferă un AVC şi tot mai multe persoane supravieţuiesc consecinţelor acestuia.
„Deteriorarea cognitivă este foarte frecventă după un AVC şi poate duce la demenţă, afecţiune care scade calitatea vieţii şi speranţa de viaţă. Este important să arătăm o legătură directă între AVCl şi demenţă şi să investigăm momentul apariţiei demenţei după un AVC, pentru a informa cercetarea, planificarea şi furnizarea de intervenţii", explică dr. Joundi.
Risc crescut de demenţă în rândul persoanelor care au suferit un AVC
Pentru acest studiu, dr. Joundi şi echipa sa au analizat date de la peste 15 milioane de persoane din Ontario, Canada, prin intermediul bazelor de date medicale.
Au fost identificate aproximativ 181.000 de persoane care au suferit fie un AVC ischemic (AVC cauzat de un cheag în arterele din jurul creierului), fie o hemoragie intracerebrală (spargerea unui vas de sânge în creier) care au supravieţuit fără demenţă timp de cel puţin 90 de zile.
Participanţii cu un AVC au fost împerecheaţi cu două grupuri de control diferite - unul format din persoane din populaţia generală care nu suferiseră un AVC sau un infarct miocardic (atac de cord), şi un alt grup de persoane care suferiseră un infarct, dar nu şi un AVC.
În urma analizei, oamenii de ştiinţă au descoperit că riscul de demenţă a fost cu 80% mai mare la persoanele care au suferit un AVC în comparaţie cu grupul de control fără infarct sau AVC.
Riscul de demenţă a fost cu aproape 80% mai mare şi la persoanele care au avut un AVC în comparaţie cu grupul de control care a avut un infarct şi niciun AVC.
„Am reuşit să arătăm că riscul ridicat de demenţă a persistat chiar şi după potrivirea cu grupuri de control (de comparaţie) cu aceeaşi vârstă, sex, statut socio-economic al cartierului şi factori de risc vascular", spune dr. Joundii.
Potrivit medicului canadian, întrucât un AVC impune o leziune directă asupra creierului, care poate avea un impact imediat, dar şi efecte pe termen lung asupra funcţiei cerebrale, „acest rezultat nu este pe deplin surprinzător, dar este important de confirmat prin această analiză amplă şi robustă".
Riscul de demenţă este de 3 ori mai mare în primul an de la un AVC
În plus, cercetătorii au descoperit că riscul de demenţă a fost de aproape trei ori mai mare în primul an după un AVC.
Riscul a scăzut la un risc de 1,5 ori mai mare până la cinci ani după un AVC şi a rămas ridicat 20 de ani mai târziu.
„Am descoperit un risc de trei ori mai mare de demenţă între trei şi 12 luni după un AVC", explică dr. Joundi.
Primele trei luni după AVC nu au fost incluse, deoarece este de obicei prea devreme pentru a pune un diagnostic definitiv de demenţă, a precizat medicul.
„Prezenţa unui risc mai mare de demenţă mai devreme după AVC nu este prea surprinzătoare, deoarece există o leziune cerebrală directă în urma unui atac cerebral care poate avea un impact asupra cogniţiei şi a funcţiilor zilnice, iar medicii urmăresc mai îndeaproape pacienţii în primul an şi, prin urmare, este mai probabil să pună un diagnostic de demenţă", a continuat el.
Potrivit acestuia, cel mai surprinzător aspect a fost acela că riscul crescut de demenţă a persistat pe parcursul a 20 de ani de urmărire, în comparaţie cu martorii potriviţi, ceea ce sugerează că există multe mecanisme indirecte care pot acţiona pe termen lung pentru a promova un risc mai mare de demenţă după un AVC.
Prevenirea unui AVC, esenţială pentru reducerea riscului de demenţă
Potrivit specialiştilor în mediicnă, acest studiu demonstrează riscul ridicat pentru victimele unui AVC de a dezvolta demenţă, un risc care este semnificativ de ridicat, chiar mai mare decât riscul de a dezvolta un alt AVC.
Ei sugerează ca aceşti pacienţi să fie monitorizaţi cu atenţie pentru a detecta semne de declin cognitiv şi pentru a iniţia modificări ale medicaţiei şi ale stilului de viaţă care ar putea reduce riscul crescut de demenţă.
De asemenea studiul sugerează rolul prevenţiei în cazul unui AVC, fie prin prevenţie primară, respectiv prin modificări ale stilului de viaţă, fie prin prevenţie secundară, cu un management medical care să optimizeze factorii de risc vascular.
Dr. Raed Joundi este profesor asistent la Universitatea McMaster din Hamilton (Ontario, Canada) şi cercetător la Institutul canadian de Cercetare pentru Sănătatea Populaţieie - un institut comun al Universităţii McMaster şi al Hamilton Health Sciences, cercetător adjunct la ICES şi autorul principal al acestui studiu.
