Lupta împotriva cancerului este o cursă pentru găsirea unor terapii mai eficiente, medicii dispunând în arsenalul lor şi de imunoterapie. Terapia cu inhibitori ai punctelor de control imunitar a devenit standardul pentru tratarea mai multor tipuri de cancer. Cu toate acestea, strategia care a câştigat a Premiului Nobel este ineficientă pentru majoritatea pacienţilor cu adenocarcinom ductal pancreatic (PDAC).
„Terapia cu inhibitori ai punctelor de control imunitar este o opţiune doar în cazuri rare de PDAC”, explică Douglas Fearon, profesor la laboratorul american din New York, Cold Spring Harbor (CSHL), într-un comunicat publicat luni.
„Este eficientă doar pentru pacienţii cu un subtip specific de PDAC - adică mai puţin de 5% din toate cazurile”, indică cercetătorul american.
Până de curând, se credea că PDAC nu declanşează niciun fel de răspuns imunitar.
În 2023, laboratorul CSHL a confirmat contrariul. Celulele imunitare pornesc la atac. Dar acestea se luptă să se infiltreze în tumorile mortale, ceea ce permite PDAC să evite distrugerea.
Acum, laboratorul a descoperit că un supliment obişnuit de chimioterapie numit acid folinic slăbeşte apărarea cancerului la şoareci.
Potrivit cercetătorilor, acidul folinic creşte nivelul a două molecule imunitare anticancer în PDAC: celulele T natural ucigaşe (NKT) şi interferonii de tip I. La şoareci, testele au dus la un răspuns imunitar mai eficient, o creştere mai lentă a tumorii şi o supravieţuire mai lungă.
Descoperirile au fost publicate recent în revista Proceedings of the National Academy of Sciences - PNAS.
„Am descoperit că celulele NKT au permis producerea interferonului de tip I şi, în consecinţă ar avea loc, uciderea imună adaptivă şi expansiunea celulelor T”, spune prof. Fearon.
„Celulele T răspund la tumori, dar de obicei nu pot intra acolo decât dacă se produce interferon de tip I. Acidul folinic sporeşte acest răspuns”, a precizat cercetătorul.
Jaiyun Li (stânga), a fost cercetătoare postdoc. la CSHL, este autorul principal al studiului, coautor fiind profesorul şi membru al Centrului de Cancer al CSHL, Douglas Fearon (dreapta). Li este acum cercetător asociat senior la Centrul Medical al Universităţii Duke. Credit: Fearon lab/CSHL, 2024
PDAC rezistă celulelor imunitare, folosind un scut protector construit din două proteine: CXCR4 şi CXCL12.
Acest zid defensiv este practic impenetrabil. Dar când echipa a tratat tumorile PDAC cu acid folinic, au apărut fisuri. Nivelurile ridicate de celule NKT şi de interferoni de tip I rezultate au acţionat ca nişte markeri, evidenţiind o cale de a trece de apărarea PDAC.
Celulele imunitare care ucid cancerul şi care fuseseră ţinute în afara zidului de apărare al acestuia au putut să pătrundă în tumoră şi să înceapă să riposteze.
Laboratorul CSHL îşi propune acum să transpună descoperirea sa în noi produse terapeutice. Acesta a încheiat recent un parteneriat cu compania de biotehnologie Autobahn Labs pentru a dezvolta medicamente potenţiale care vizează CXCR4 şi CXCL12.
Terapia cu inhibitori ai punctelor de control imunitar ar putea deveni, în viitor, o opţiune validă în lupta împotriva PDAC, potrivit noilor cercetări.
„Transpunerea observaţiilor la şoareci în terapia umană a fost dificilă”, spune prof. Fearon. „Dar dacă avem succes, imunoterapia ar putea deveni într-o zi o alegere viabilă pentru toţi pacienţii cu PDAC - şi orice altă tumoră solidă - nu doar în cazurile rare pe care le vedem astăzi”, a mai menţionat cercetătorul american.
Foto: Adenocarcinomul ductal pancreatic (roşu) rezistă răspunsului imunitar al organismului, înconjurându-se cu o mucoasă protectoare care ţine la distanţă celulele T (verde). Credit: Fearon lab/CSHL, 2024
