Un medicament pentru pierderea în greutate, recent autorizat, a redus atât nivelul tensiunii arteriale pe timp de zi, cât şi pe timp de noapte, a constatat un nou studiu publicat luni.
Noul medicament pentru pierderea în greutate tirzepatidă a redus semnificativ tensiunea arterială sistolică (cifra de sus într-o citire a tensiunii arteriale) pentru aproape 500 de adulţi cu obezitate care au luat medicamentul timp de aproximativ opt luni, potrivit unei noi cercetări publicate luni în Hypertension, o revistă a Asociaţiei Americane a Inimii (AHA).
Studiul a constatat că medicamentul pentru pierderea în greutate tirzepatidă a redus semnificativ tensiunea arterială sistolică a aproape 500 de adulţi care aveau obezitate şi au luat medicamentul timp de 36 de săptămâni, sau aproximativ opt luni, într-un subset al unui studiu clinic internaţional.
Participanţii care au luat 5 mg de tirzepatidă au avut o reducere medie a tensiunii arteriale sistolice de 7,4 mm Hg; participanţii care au luat 10 mg au avut o reducere medie a tensiunii arteriale sistolice de 10,6 mm Hg; iar participanţii care au luat 15 mg au avut o reducere medie a tensiunii arteriale sistolice de 8,0 mm Hg.
Tensiunea arterială sistolică, sau valoarea maximă în citirea tensiunii arteriale, este un predictor mai puternic pentru decesul cardiovascular decât tensiunea arterială diastolică, sau valoarea minimă.
Potrivit statisticilor Asociaţiei Americane a Inimii pentru 2024 privind bolile de inimă şi accidentele vasculare cerebrale, peste 122 de milioane de adulţi din Statele Unite, adică 47% dintre adulţi, au hipertensiune arterială, iar aproape 42% dintre adulţi au obezitate.
Tirzepatida acţionează prin imitarea a doi hormoni metabolici din organism: acţionează ca agonist al receptorului peptidei asemănătoare glucagonului-1 (GLP-1) şi, de asemenea, ca agonist al receptorului polipeptidei insulinotropice dependente de glucoză (GIP).
Aceşti hormoni stimulează secreţia de insulină şi sensibilitatea la insulină după ce o persoană mănâncă.
Împreună, s-a constatat până în prezent că ajută la reglarea nivelului de zahăr din sânge, încetinesc digestia şi reduc pofta de mâncare, ceea ce face ca o persoană să se simtă mai sătulă şi să mănânce mai puţin, ceea ce duce la pierderea în greutate.
În schimb, semaglutida are doar hormonul GLP-1 şi nu conţine un agonist al receptorilor GIP.
În 2022, Administraţia americană pentru Alimente şi Medicamente (FDA) a aprobat tirzepatida pentru prescripţie medicală ca tratament pentru diabetul zaharat de tip 2.
La sfârşitul anului 2023, FDA l-a aprobat, de asemenea, pentru gestionarea cronică a greutăţii pentru persoanele cu obezitate (indice de masă corporală de 30 kg/m2 sau mai mare) sau supraponderale (indice de masă corporală de 27-29 kg/m2) şi cel puţin o afecţiune legată de greutate, cum ar fi tensiunea arterială ridicată, diabetul de tip 2 sau colesterolul ridicat.
„Constatările noastre indică faptul că tratarea obezităţii cu tirzepatida, un medicament pentru pierderea în greutate, poate fi o strategie eficientă pentru prevenirea sau tratarea hipertensiunii arteriale", a declarat într-un comunicat AHA, autorul principal al studiului, dr. James A. de Lemos, profesor de medicină la centrul medical UT Southwestern din Dallas.
„Deşi tirzepatida a fost studiată ca medicament pentru pierderea în greutate, reducerea tensiunii arteriale la pacienţii din acest studiu a fost impresionantă", spune el.
Deşi nu se ştie dacă impactul asupra tensiunii arteriale s-a datorat medicamentului sau pierderii în greutate a participanţilor, măsurile de scădere a tensiunii arteriale observate cu tirzepatida au rivalizat cu ceea ce se observă pentru multe medicamente pentru hipertensiune arterială", adaugă medicul american.
Cercetarea actuală a fost un sub-studiu planificat care a inclus 600 dintre participanţii la studiul SURMOUNT-1 privind pierderea în greutate pentru a determina dacă a existat un efect asupra tensiunii arteriale.
Sub-studiul a fost conceput pentru a evalua efectele tirzepatidei asupra nivelurilor tensiunii arteriale măsurate prin monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale pe 24 de ore la persoanele cu obezitate, dar fără diabet zaharat de tip 2.
Participanţii au primit fie un placebo, fie o doză de tirzepatidă în una dintre cele trei concentraţii (5 mg, 10 mg sau 15 mg).
Aproximativ o treime dintre participanţi au declarat că aveau tensiune arterială ridicată la începutul studiului şi luau unul sau mai multe medicamente pentru hipertensiune arterială.
Când a început sub-studiul, toţi participanţii aveau niveluri ale tensiunii arteriale care erau mai mici de 140/90 mm Hg, iar dacă foloseau medicamente pentru tensiune arterială, li s-a cerut să îşi ia medicamentele pentru tensiune arterială de cel puţin trei luni.
Sub-studiul a inclus participanţi care aveau hipertensiune arterială şi care aveau tensiune arterială normală.
Studiul s-a desfăşurat din decembrie 2019 până în aprilie 2022, iar rezultatele participanţilor după 36 de săptămâni de administrare a tirzepatidei indică:
- Pentru participanţii care au luat 5 mg de tirzepatidă, a existat o reducere medie a tensiunii arteriale sistolice de 7,4 mm Hg.
- Pentru participanţii care au luat 10 mg de tirzepatidă, a existat o reducere medie a tensiunii arteriale sistolice de 10,6 mmHg.
- Pentru participanţii care au luat 15 mg de tirzepatidă, a existat o reducere medie a tensiunii arteriale sistolice de 8,0 mm Hg.
Efectele de scădere a tensiunii arteriale ale tirzepatidei au fost prezente în cazul măsurătorilor tensiunii arteriale efectuate atât în timpul zilei, cât şi în timpul nopţii.
Tensiunea arterială sistolică nocturnă este un factor predictiv mai puternic pentru decesul cardiovascular şi pentru decesul din toate cauzele decât măsurătorile tensiunii arteriale din timpul zilei.
Reducerile tensiunii arteriale sistolice au fost consecvente la nivelul subgrupurilor de participanţi la studiu care au fost clasificate în funcţie de factori suplimentari, inclusiv vârsta, sexul, indicele de masă corporală şi factorii de risc legaţi de hipertensiune arterială.
Contextul şi detaliile studiului:
- SURMOUNT-1 a fost un studiu randomizat privind efectul dozelor crescânde de tirzepatidă asupra pierderii în greutate.
- Acesta a constatat că, la participanţii cu supraponderabilitate sau obezitate (indice de masă corporală (IMC) ≥27 kg/m2), injecţiile o dată pe săptămână de 5 mg, 10 mg sau 15 mg de tirzepatidă au dus la reduceri medii ale greutăţii de 15%, 19,5% şi, respectiv, 20,9%, comparativ cu placebo.
- Sub-studiul a inclus 600 de adulţi din SURMOUNT-1: 155 de participanţi au primit placebo; 145 au luat tirzepatie 5 mg; 152 au luat tirzepatie 10 mg; şi 148 au luat tirzepatie 15 mg.
- Măsurătorile tensiunii arteriale au fost disponibile şi analizate pentru 494 de participanţi care au validat datele de monitorizare ambulatorie a tensiunii arteriale la începutul studiului şi în săptămâna 36.
- Doar participanţii la studiu cu cel puţin 70% citiri valide la monitorizarea ambulatorie şi un minim de 20 de citiri în timpul zilei şi şapte citiri în timpul nopţii au fost incluşi în analizele de date. Aceasta a însemnat 494 din 600 de participanţi iniţiali.
- 69% dintre participanţii la studiu s-au autoidentificat ca fiind de sex feminin, iar 31% s-au autoidentificat ca fiind de sex masculin. 66,8% s-au autoidentificat ca adulţi de culoare albă, 11,8% s-au autoidentificat ca adulţi de culoare şi 25% s-au autoidentificat ca fiind de etnie hispanică.
- Vârsta medie a participanţilor a fost de 45,5 ani, iar IMC-ul lor mediu a fost de 37,4 kg/m2, ceea ce îndeplineşte criteriile pentru obezitate (obezitatea este IMC≥30). Persoanele cu obezitate prezintă un risc crescut de hipertensiune arterială, boli de inimă, accident vascular cerebral şi diabet de tip 2, precum şi alte afecţiuni de sănătate.
- Monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale utilizată în acest studiu a inclus măsurători ale tensiunii arteriale la fiecare 30 de minute în timpul zilei şi la fiecare oră pe timp de noapte, oferind o evaluare mai cuprinzătoare a tensiunii arteriale decât în cazul măsurătorilor de tensiune arterială zilnice la birou sau la domiciliu. Pentru monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale, participanţii la studiu au purtat un dispozitiv de monitorizare a tensiunii arteriale pentru o perioadă de 24 până la 27 de ore, care a măsurat tensiunea arterială în timpul orelor de veghe şi de somn. Monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale a fost efectuată atunci când participanţii au început să ia tirzepatidă la începutul studiului şi după 36 de săptămâni de la înscrierea în studiu.
Ghidul ACC/AHA 2017 pentru prevenirea, detectarea, evaluarea şi gestionarea hipertensiunii arteriale la adulţi clasifică hipertensiunea arterială, sau tensiunea arterială ridicată, ca având măsuri ale tensiunii arteriale superioare şi inferioare mai mari sau egale cu 130/80 mm Hg.
Printre limitările studiului se numără faptul că acesta a fost realizat doar pe un subset din cei 2.539 de participanţi la SURMOUNT-1 iniţial; monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale a fost măsurată doar în două puncte ale studiului - la momentul iniţial şi la 36 de săptămâni; iar măsurătorile au fost efectuate doar o dată pe oră, noaptea, pentru a minimiza sarcina asupra participanţilor la studiu.
În plus, nu au fost evaluate modificările în consumul de alimente şi excreţia de sodiu în urină de 24 de ore, ceea ce înseamnă că nu se cunoaşte şi nu poate fi estimată contribuţia modificărilor alimentare, inclusiv a consumului de sare sau a altor modificări care pot contribui la reducerea tensiunii arteriale.
„În general, aceste date sunt încurajatoare, deoarece noile medicamente pentru pierderea în greutate sunt eficiente în reducerea greutăţii corporale şi sunt, de asemenea, eficiente în îmbunătăţirea multor complicaţii cardiometabolice ale obezităţii, inclusiv hipertensiunea, diabetul zaharat de tip 2 şi dislipidemia, printre altele", a declarat dr. Michael E. Hall, preşedintele grupului de redactare a declaraţiei ştiinţifice 2021 a Asociaţiei privind strategiile de scădere în greutate pentru prevenirea şi tratamentul hipertensiunii arteriale şi preşedintele departamentului de medicină de la Universitatea din Mississippi şi al Centrului Medical din Jackson, Mississippi.
În timp ce impactul fiecăruia dintre aceste efecte benefice este important în mod individual, multe dintre aceste complicaţii legate de obezitate acţionează în mod sinergic pentru a creşte riscul de boli cardiovasculare. Astfel, strategiile care atenuează multiplele complicaţii legate de obezitate pot reduce riscul de evenimente cardiovasculare
Cercetătorii precizează că vor fi necesare studii suplimentare pentru a determina impactul pe termen lung asupra evenimentelor cardiovasculare, cum ar fi infarctul miocardic (atacul de cord) şi insuficienţa cardiacă.
De asemenea, sunt necesare studii pentru a investiga ce se întâmplă cu tensiunea arterială atunci când medicamentele precum tirzepatida sunt întrerupte - tensiunea arterială revine şi creşte din nou, sau rămâne scăzută.
Studiul a fost finanţat de grupul farmaceutic american, Eli Lilly, care produce tirzepatida.
