Oamenii de ştiinţă din Melbourne au conceput un nou tip de capsulă orală care ar putea însemna administrarea fără durere a insulinei şi a altor medicamente pe bază de proteine.
Medicamentele pe bază de proteine s-au dovedit a fi dificil de administrat pe cale orală până acum, deoarece acestea se degradează foarte repede în stomac, spune unul dintre liderii cercetării, prof. Charlotte Conn, chimist biofizician la facultate de ştiinţe a universităţii RMIT.
„Aceste tipuri de medicamente se administrează de obicei prin injectare - mii de diabetici din Australia au nevoie de injecţii cu insulină de până la câteva ori pe zi, ceea ce poate fi neplăcut pentru pacient şi duce la costuri ridicate de asistenţă medicală", a declarat prof. Conn.
Ea a precizat că noua tehnologie ar putea fi utilizată şi pentru a administra alte medicamente proteice pe cale orală, inclusiv un nou tip de antibiotic oral dezvoltat de echipa RMIT, care poate evita rezistenţa din partea unor superbacterii periculoase.
„Alte medicamente proteice, cum ar fi anticorpii monoclonali, au fost dezvoltate pentru a trata afecţiuni inflamatorii, cancerul şi alte boli, până în 2030", a declarat prof. Conn.
(Foto: Capsula orală concepută de echipa RMIT, alături de nanomaterialul gras umplut cu insulină care se află în interiorul capsulei. Credit: Universitatea RMIT).
Pentru tehnologia RMIT a fost depusă o cerere de brevet internaţional.
Rezultatele preclinice solide oferă optimism pentru o nouă modalitate de administrare a insulinei
Echipa a testat noua capsulă orală cu insulină în cadrul unui studiu preclinic, iar rezultatele vor fi fost publicate în numărul din luna mai al revistei Biomaterials Advances.
„Credem că rezultatele sunt foarte interesante şi în prezent efectuăm o serie de teste preclinice pentru a putea trece la studii clinice cât mai curând posibil", a declarat prof. Conn.
Lucrarea de cercetare a evaluat performanţa capsulelor orale atât cu insulină cu acţiune rapidă, cât şi cu insulină cu acţiune lentă.
„Atunci când controlezi zahărul din sânge, ai nevoie de un răspuns foarte rapid dacă eşti în timpul unei mese. Aceasta este cunoscută sub numele de insulină cu acţiune rapidă", a spus prof. Conn.
O formă cu acţiune lentă acţionează pe o perioadă mult mai lungă de timp - până la o zi sau mai mult - pentru a menţine constantă insulina în organism. Majoritatea diabeticilor iau o combinaţie a celor două tipuri de insulină.
„Am obţinut rezultate excelente în ceea ce priveşte absorbţia formei cu acţiune lentă - cu aproximativ 50% mai bună decât administrarea prin injectare pentru aceeaşi cantitate de insulină", a explicat prof. Conn.
Capsula a obţinut rezultate bune în cazul absorbţiei pentru insulina cu acţiune rapidă, dar decalajul semnificativ în ceea ce priveşte efectul insulinei în comparaţie cu administrarea prin injectare ar face-o probabil mai puţin practică.
„Rezultatele noastre arată că există o promisiune reală pentru utilizarea acestor capsule orale pentru insulina cu acţiune lentă, pe care diabeticii ar putea într-o zi să o ia în plus faţă de injecţiile de insulină cu acţiune rapidă", a spus prof. Conn.
„Capsulele orale ar putea fi potenţial concepute pentru a permite dozarea pe perioade de timp specifice, similar cu administrarea prin injectare. Trebuie să investigăm acest lucru în continuare, să dezvoltăm o modalitate de a face acest lucru şi să ne supunem unor teste riguroase ca parte a unor viitoare teste pe oameni", a mai menţionat prof. Conn.
Cum funcţionează această capsulă cu medicament?
Capsula protejează medicamentul din interior, astfel încât acesta să treacă în siguranţă prin stomac până la intestinul subţire, explică dr. Jamie Strachan, primul autor al lucrării.
„Capsula are un înveliş special conceput pentru a nu se descompune în mediul cu pH scăzut din stomac, înainte ca nivelurile mai ridicate de pH din intestinul subţire să declanşeze dizolvarea capsulei", a declarat dr. Strachan, de la facultatea de ştiinţe a RMIT.
„Ambalăm insulina într-un nanomaterial gras aflat în interiorul capsulei ceea ce ajută la camuflarea insulinei, astfel încât aceasta să poată traversa pereţii intestinali.
„Este de fapt similar cu modul în care funcţionează vaccinurile împotriva Covid-19 de la Pfizer şi Moderna, în care ARN-ul mesager (ARNm) din aceste vaccinuri este, de asemenea, împachetat în grăsimi, ajutând la menţinerea medicamentelor active şi sigure în timpul administrării în organism", explică dr. Strachan.
Aceste vaccinuri conţin ARNm, care este similar cu ADN-ul, pentru a transporta în siguranţă instrucţiunile de fabricare a unei proteine virale în organism, activând sistemul imunitar, spun specialiştii.
O modalitate mai ieftină şi mai eficientă de a livra medicamente pe bază de proteine
Dr. Céline Valéry, cercetător farmaceutic de la RMIT şi co-autor al studiului, a declarat că a fost folosită aceeaşi cantitate de insulină în capsulele orale ca şi în cazul administrării prin injectare.
„Pentru multe studii preclinice, formulările orale conţin în mod necesar niveluri mult mai mari de insulină pentru a obţine acelaşi răspuns ca şi în cazul administrării prin injectare. Aceasta nu este o modalitate foarte rentabilă de administrare a medicamentelor pe bază de proteine, care tind să fie costisitoare", a declarat dr. Valéry, de la facultatea de ştiinţe biomedicale şi ale sănătăţii din cadrul RMIT.
„Este un punct de plecare excelent, dar trebuie să facem teste suplimentare pentru a dezvolta o metodă alternativă, fără durere, de administrare a insulinei şi a altor medicamente pe bază de proteine", a concluzionat cercetătoarea.
