La nivel mondial, peste 10 milioane de persoane suferă de Parkinson, a cărei incidenţă creşte odată cu vârsta în societăţile în care speranţa medie de viaţă a crescut, de asemenea, în ultimele decenii. Numai în Statele Unite, aproape 90.000 de persoane sunt diagnosticate anual cu această boală. În dezvoltarea bolii Parkinson, modificările care vor duce la neurodegenerare au loc în creier cu mult înainte ca pacienţii să prezinte simptome. Dar fără un test care să poată detecta aceste modificări, este dificil să se intervină din timp pentru a încetini în mod eficient evoluţia bolii.
Acum, o echipă de cercetători de la Spitalul universitar, Brigham and Women's (BWH), şi de la Institutul Wyss, din cadrul Universităţii Harvard a dezvoltat o platformă de testare moleculară pe care a aplicat-o cu succes pe probe de pacienţi pentru a detecta şi cuantifica fibrilele unice de ⍺-sinucleină, agregatele patogene de ⍺-sinucleină care sunt o caracteristică a maladiei Parkinson şi a altor tulburări neurodegenerative cunoscute colectiv sub numele de ⍺-sinucleinopatii.
Rezultatele lor au fost publicate recent în revista PNAS.
Potrivit autorilor, cercetarea reprezintă un pas important în direcţia obiectivului de a dezvolta o metodă de detectare şi cuantificare a unui marker cheie al bolii Parkinson pentru a ajuta medicii să identifice pacienţii mult mai devreme şi, astfel, să ţină la distanţă boala şi tulburările neurodegenerative conexe mult mai eficient.
„Faptul că avem un biomarker pe care îl putem cuantifica ne-ar putea ajuta să identificăm noi candidaţi la medicamente şi să testăm efectele acestora pe cohorte de pacienţi mai bine direcţionate în stadii incipiente ale bolilor", ", a declarat autorul corespondent David Walt, din cadrul departamentului de patologie de la Brigham, într-un comunicat.
Până în prezent, medicii trebuie să se bazeze pe examenul neurologic şi pe istoricul medical al pacienţilor atunci când diagnostichează maladia Parkinson.
Cu toate acestea, în momentul în care apar simptomele clinice, boala a provocat deja daune ireversibile în creier.
În prezent, nu există teste de sânge sau de laborator pentru a diagnostica maladia Parkinson la pacienţii care nu au o predispoziţie genetică cunoscută, ceea ce reprezintă aproximativ 90% dintre pacienţi.
Boala Parkinson, împreună cu atrofia multisistemică (AMS) şi demenţa cu corpi Lewy - două afecţiuni cu rezultate la fel de sumbre - face parte dintr-un grup de tulburări neurologice care au în comun agregarea patologică a proteinei ⍺-sinucleină în fibrile toxice.
Aceste fibrile perturbă mai multe funcţii neurologice şi, în cele din urmă, provoacă moartea celulelor neuronale.
Simptomele neurologice prezentate de pacienţii cu aceste aşa-numite ⍺-sinucleopatii se suprapun puternic, ceea ce face imposibilă distingerea lor pentru a începe tratamentul pacienţilor cu terapiile disponibile în prezent, care sunt specifice pentru fiecare dintre aceste afecţiuni.
Niciuna dintre aceste terapii disponibile nu tratează cauzele profunde ale bolilor şi nu suprimă decât temporar simptomele pacienţilor.
În cadrul proiectului, echipa a colaborat cu laboratorul de la BWH, care a furnizat mostre de la pacienţi cu Parkinson şi AMS, şi a reuşit încapsularea unor singure fibrile de ⍺-sinucleină.
Cercetătorii au proiectat aşa-numitele „teste de amplificare a seminţelor digitale" (digital SAA) pe care le-au folosit pentru a detecta fibrilele unice de ⍺-sinucleină în eşantioane de ţesut şi lichid cerebral.
Folosind tehnici avansate, cercetătorii au dezvoltat diferite teste de diagnosticare pentru a detecta fibrile de ⍺-sinucleină în probele pacienţilor.
În cadrul dSAA, fibrilele individuale sunt separate în diferite tipuri de microcompartimente proiectate şi apoi, sunt crescute, ca seminţe, în agregate fluorescente mai mari care devin uşor de detectat şi de numărat.
„SAA digitale prezintă un avans tehnologic cheie cu potenţialul de a transforma ⍺-sinucleina patologică într-un biomarker timpuriu pentru această clasă de boli neurodegenerative", scriu cercetătorii.
Dar mai sunt multe de făcut.
Strategiile au funcţionat bine pe eşantioane de ţesut cerebral de la pacienţi cu Parkinson şi AMS, dar există loc pentru a le îmbunătăţi sensibilitatea, astfel încât să poată fi îndeplinite criteriile pentru testele de diagnostic clinic, pentru detectarea fibrilele de ⍺-sinucleină în sânge şi în alte fluide biologice, a subliniat exchipa.
Pe lângă continuarea optimizării testelor pentru aplicaţii de diagnostic care, în viitor, ar putea face distincţia între diferitele structuri de fibrile de ⍺-sinucleină care se formează la pacienţii care suferă de Parkinson, AMS şi demenţă cu corpi Lewy, echipa explorează, de asemenea, potenţialul platformelor pentru depistarea medicamentelor.
Ei au arătat că potenţialul unui inhibitor cu molecule mici al agregării ⍺-sinucleinei poate fi cuantificat cu precizie cu ajutorul SAA digitale şi că testul poate citi diferite morfologii de fibrilaţii.
„Aplicarea testelor ca instrument de descoperire a medicamentelor ar putea facilita căutarea unor medicamente-candidat promiţătoare care să inhibe mai eficient formarea fibrilelor sau chiar să ne ajute să identificăm noi ţinte de medicamente ce permit sau stimulează agregarea ⍺-sinucleinei în organism", se mai arată în comunicatul de la Harvard.
