Pentru a învinge pe câmpul de luptă este nevoie de o combinaţie de informaţii precise şi de soldaţi hotărâţi. Dar când vine vorba de lupta împotriva cancerului, luptătorii sistemului imunitar - celulele T - îşi pierd rapid capacitatea de a ucide şi se epuizează, în timp ce, celulele dendritice, care furnizează informaţii, sunt puţine. Acesta este unul dintre motivele pentru care marea promisiune a imunoterapiei - o nouă generaţie de tratamente care exploatează sistemul imunitar propriu al organismului pentru a lupta împotriva cancerului - nu a fost pe deplin realizată. Cercetătorii israelieni au descoperiut însă acum că, atunci când celulele imunitare îşi unesc forţele, terapia împotriva cancerului este mai eficientă. Ei au dezvoltat un nou tip de imunoterapie, bazat pe interacţiunea dintre diferite celule imunitare, care ar putea deschide calea unor tratamente inovatoare pentru cancer şi boli autoimune.
Oamenii de ştiinţă israelieni au dezvoltat un nou anticorp care creează un răspuns imunitar puternic împotriva cancerului, a anunţat joi Institutul de Ştiinţă Weizmann (WIS) din Israel, într-un comunicat.
Într-un studiu publicat tot joi, în jurnalul ştiinţific Cell, cercetătorii de la WIS prezintă un anticorp nou dezvoltat care conectează celulele T cu celulele dendritice, creând un răspuns imunitar puternic în faţa cancerului.
Cercetarea deschide o nouă cale în domeniul imunoterapiei şi anume, dezvoltarea de tratamente care să conecteze diverse celule din sistemul imunitar pentru a crea o echipă de luptă eficientă pentru a învinge cancerul şi alte boli.
Cercetătorii au descoperit că celulele imunitare T ajung la epuizare şi îşi pierd eficacitatea în lupta cu tumorile canceroase în cazul în care nu beneficiază de un sprijin stimulativ din partea celulelor dendritice, cu rol important în sistemul imunitar.
Prin urmare, tratamentele obişnuite folosite în imunoterapie sunt ineficiente în cazul multor pacienţi, deoarece zonele tumorale ale acestora nu au celule imune dendritice, în timp ce la alţi pacienţi eficacitatea este de scurtă durată.
Una dintre cele mai importante imunoterapii utilizează anticorpi care blochează PD-1, un receptor de reglare a punctelor imune de control care se găseşte pe suprafaţa celulelor T.
Atunci când acest receptor este exprimat în celulele T, o proteină răspândită în mediul tumoral se poate ataşa la acesta, trecând celulele T într-o stare cunoscută sub numele de epuizare.
Anticorpii PD-1 împiedică această proteină să se ataşeze la celulele T şi să le reprime, dar mulţi pacienţi cu cancer nu răspund la acest tratament; la mulţi alţii, eficacitatea este de scurtă durată.
Celulele dendritice colectează informaţii din tot corpul prin înghiţirea moleculelor aparţinând celulelor maligne.
Acestea prezintă apoi descoperirile lor celulelor T, avertizându-le astfel cu privire la creşterea cancerului şi determinându-le să acţioneze.
Anticorpii PD-1 ar trebui să ajute la activarea celulelor T care luptă împotriva tumorilor canceroase, dar atunci când cercetătorii au examinat un model de cancer de la un şoarece căruia îi lipseau celulele dendritice, au descoperit că tratamentul cu anticorpi îşi pierduse în totalitate eficacitatea.
Cu alte cuvinte, ei au dezvăluit că celulele dendritice sunt vitale pentru multiplicarea şi activarea celulelor T specifice în lupta împotriva cancerului şi, prin urmare, sunt necesare pentru ca tratamentul în ansamblu să aibă succes.
Echipa de luptă: O celulă dendritică (dreapta) şi o celulă T, ambele de la un şoarece cu cancer de piele, combinate cu ajutorul anticorpului BiCE (galben).
Aceste descoperiri au scos la iveală o slăbiciune cheie a tratamentelor existente: faptul că populaţia relevantă de celule dendritice este rareori prezentă în majoritatea tumorilor canceroase şi la majoritatea pacienţilor trataţi în prezent cu anticorpi PD-1.
În aceste condiţii, interacţiunea dintre aceste celule şi celulele T pe care le activează are loc rareori.
Această constatare a deschis calea pentru proiectarea unui nou anticorp numit BiCE (Bispecific DC-T Cell Engager), ale cărui două braţe au fost concepute pentru a conecta două tipuri diferite de celule: Un braţ se leagă de celulele T, inhibând receptorul PD-1, aşa cum fac tratamentele existente; celălalt braţ recrutează celulele dendritice din populaţia rară care este vitală pentru activarea celulelor T.
Echipa a modificat cu ajutorul ingineriei genetice anticorpul cu două braţe, denumit BiCE (Bispecific DC-T Cell Engager), un braţ blocând receptorul dăunător care epuizează celulele T, în timp ce celălalt braţ recrutează celula dendritică esenţială.
După ce au creat anticorpul, cercetătorii au studiat mecanismul de acţiune al acestuia. Atunci când au folosit markeri fluorescenţi pentru a marca anticorpul şi celulele imunitare ale şoarecilor cu cancer de piele cărora li s-a administrat noul tratament, au putut observa cum anticorpul conectează fizic celulele T cu celulele dendritice, crescând numărul acestor perechi celulare în jurul tumorii canceroase şi în ganglionii limfatici adiacenţi.
De asemenea, au descoperit că perechile celulare create de anticorp erau active şi că acestea declanşau un răspuns imunitar împotriva tumorii.
Mai mult, în urma tratamentului, celulele dendritice care fuseseră adiacente tumorii canceroase au migrat către ganglionii limfatici şi s-au conectat la celulele T de acolo, pentru a face schimb de informaţii şi a le activa.
Eficacitatea acestui nou tratament a fost testată pe mai multe modele de cancer la şoareci, inclusiv cancerul agresiv de sân, de plămâni şi de piele.
Tratamentul cu noul anticorp, în comparaţie cu tratamentul existent, a redus semnificativ rata de creştere a cancerelor de piele şi de plămâni.
În schimb, tumorile de sân care nu au răspuns la tratamentul existent nu au răspuns nici la noul anticorp.
Cercetătorii cred că acest lucru se datorează numărului foarte mic de celule dendritice active din jurul acestor tumori.
Prin urmare, au încercat să combine noul lor anticorp cu un tratament existent care sporeşte activitatea celulelor dendritice din jurul tumorii. Acest tratament combinat s-a dovedit a fi mai eficient decât opţiunile existente.
S-a dovedit că, chiar şi în cazul cancerelor care nu răspunseseră până acum la imunoterapie, colaborarea dintre celulele T şi celulele dendritice active creează un răspuns imunitar puternic împotriva tumorii.
În plus, s-a descoperit că noul anticorp poate preveni o reapariţie a cancerului, lăsând în urmă celule imunitare care îşi „amintesc" cum să identifice tumorile şi răspund în consecinţă.
Următoarea etapă a studiului a fost aceea de a examina dacă, pe lângă un răspuns imunitar puternic împotriva tumorii primare, noul anticorp reuşeşte, de asemenea, să prevină reapariţia bolii.
Mulţi pacienţi cu cancer suferă o astfel de recidivă chiar şi după ce tumora primară a fost îndepărtată şi orice metastaze cunoscute au fost tratate.
Principalul pericol este reprezentat de existenţa unor celule canceroase care scapă detecţiei şi încep să se dezvolte mai târziu, provocând reapariţia tumorii.
BiCE, spre deosebire de tratamentele existente, s-a dovedit a fi eficient în contracararea dezvoltării de metastaze în plămâni după îndepărtarea tumorii primare.
Acest lucru ar putea fi o dovadă că anticorpul reuşeşte să creeze un răspuns imunitar sistemic împotriva cancerului în întregul organism şi că, după tratament, lasă în urmă celule imunitare care îşi amintesc cum să identifice cancerul şi răspund în consecinţă.
La o fiinţă umană sănătoasă, celulele dendritice de tipul celor analizate în cadrul studiului reprezintă mai puţin de 0,01% din celulele imunitare din sânge şi mai puţin de 1% din celulele imunitare din diferite ţesuturi din întregul organism.
Sursa foto: weizmann.ac.il.
