Sugarii născuţi extrem de prematur trebuie să primească o suplimentare nutriţională faţă de laptele matern. Există însă vreo diferenţă dacă suplimentarea provine din lapte matern sau din lapte de vacă atunci când vine vorba de riscul de complicaţii grave la copii? Acest subiect a fost investigat de un studiu clinic de amploare condus de cercetători din Suedia.
Copiii născuţi extrem de prematur, între săptămânile 22 şi 27 de sarcină, se numără printre cei mai vulnerabili pacienţi din sistemele de sănătate.
Riscul de complicaţii grave este foarte ridicat.
Aproape unul din patru copii extrem de prematuri moare înainte de împlinirea vârstei de un an.
Există un sprijin puternic din partea cercetărilor pentru a le oferi acestor copii lapte matern, mai degrabă decât lapte praf obţinut din lapte de vacă.
Se consideră că formulele pe bază de lapte de vacă cresc riscul ca aceştia să se îmbolnăvească, de exemplu, de inflamaţie intestinală severă şi septicemie (infecţie severă provocată de sânge).
„În Suedia, toţi copiii extrem de prematuri primesc lapte matern de la mama lor sau lapte matern donat. În ciuda acestui fapt, aproape unul din zece copii face o inflamaţie severă a intestinului numită enterocolită necrozantă. Este una dintre cele mai grave boli pe care le poţi avea. Cel puţin trei din zece copii mor, iar cei care supravieţuiesc au adesea probleme neurologice ulterior", spune Thomas Abrahamsson, profesor la Universitatea Linköping şi medic principal la departamentul de neonatologie de la Spitalul universităţii, care a condus studiul actual, într-un comunicat al universităţii.
Din punct de vedere istoric, au existat foarte puţine studii privind copiii extrem de prematuri în care tratamentele au fost comparate între ele.
Există o mare nevoie de studii clinice care să poată oferi sprijin ştiinţific pentru modul în care aceşti copii ar trebui trataţi pentru a avea şanse mai mari de supravieţuire şi o viaţă bună, spune medicul suedez.
În unele ţări, cum este şi Suedia, sugarii sunt hrăniţi exclusiv fie cu laptele matern, fie cu lapte matern donat.
Pentru ca bebeluşii extrem de prematuri să crească cât mai bine, au nevoie de mai multă nutriţie decât conţine laptele matern. Acesta este motivul pentru care laptele matern este suplimentat cu proteine, aşa-numita îmbogăţire nutriţională.
Îmbogăţirea nutriţională a fost realizată anterior din lapte de vacă. Dar au existat suspiciuni că suplimentarea nutriţională pe bază de lapte de vacă creşte riscul de complicaţii grave.
În prezent, există varianta de îmbogăţire a nutriţiei acestor sugari care are la bază lapte matern donat şi care a început să fie folosit în unele locuri în sistemul de sănătate seudez.
Marea întrebare este dacă aceasta poate reduce riscul de boli la copiii extrem de prematuri.
Studiul actual, numit N-Forte (Studiul nordic privind îmbogăţirea nutriţională a laptelui uman la copiii extrem de prematuri), este cel mai mare care a fost realizat pentru a căuta răspunsuri la această întrebare.
Rezultatele au fost aşteptate cu nerăbdare de specialiştii în pediatrie şi de mediile de îngrijire care se ocupă de aceşti sugari fragili.
„Am ajuns la concluzia că nu contează dacă sugarii extrem de prematuri primesc o suplimentare nutriţională din lapte de vacă sau din lapte matern donat", spune Thomas Abrahamsson.
Deşi studiul indică faptul că nu a existat nicio diferenţă între cele două opţiuni, rezultatele sale pot fi utile.
Se estimează că produsul pe bază de lapte matern costă mai mult de 9.000 mii de euro pe copil, ceea ce ar fi echivalent cu aproximativ 4 milioane de euro dacă produsul ar fi utilizat în sistemul de sănătate suedez.
„Pe de o parte, suntem dezamăgiţi că nu am găsit un efect pozitiv al îmbogăţirii nutriţionale pe bază de lapte matern. Pe de altă parte, este un studiu amplu şi bine făcut şi acum putem spune cu mare certitudine că suplimentarea nutriţională pe bază de lapte matern nu are niciun efect în ace st grup de pacienţi. Aceasta este, de asemenea, o informaţie importantă, astfel încât să nu investim în produse scumpe care nu au efectul dorit", explică Thomas Abrahamsson.
Studiul N-Forte a inclus 228 de sugari extrem de prematuri, împărţiţi aleatoriu în două grupuri de dimensiuni egale, care au primit o suplimentare nutriţională din lapte matern şi, respectiv, din lapte de vacă.
Cercetătorii au analizat dacă cele două grupuri diferă în ceea ce priveşte incidenţa enterocolitei necrozante, a sepsisului şi a decesului.
Dintre copiii trataţi cu suplimentare nutriţională pe bază de lapte matern, 35,7% au avut aceste complicaţii, în timp ce proporţia corespunzătoare a fost de 34,5% în grupul care a primit îmbogăţire pe bază de lapte de vacă, ceea ce înseamnă că nu a existat nicio diferenţă între cele două grupuri.
Rezultatele studiului sunt în concordanţă cu un studiu mai mic din Canada, publicat în 2018.
În acel studiu, cercetătorii nu au observat, de asemenea, nicio diferenţă între cele două tipuri de suplimentare nutriţională privind enterocolita necrozantă şi sepsisul sever.
Studiul a fost realizat în 24 de departamente neonatale din Suedia, cu sprijinul financiar al Consiliului Suedez de Cercetare, al Consiliului Suedez de Cercetare din sud-estul Suediei (FORSS), al fondurilor ALF şi al companiei Prolacta Bioscience, un important furnizor la nivel global de produse nutriţionale pe bază de lapte uman 100%.
