O nouă cercetare relevă că un tip de anticorp monoclonal deja testat în anumite forme de cancer ar putea fi un tratament promiţător în stoparea progresiei sclerozei laterale amiotrofice (SLA), o boală neurodegenerativă fatală. Este primul studiu care demonstrează că modularea (controlul) unei proteine legate de sistemul imunitar poate încetini evoluţia bolii la şoareci.
Studiul, care a implicat un model de şoarece şi a fost confirmat în ţesutul unor creiere umane afectate de SLA şi donate după deces, a dezvăluit pentru prima dată că modularea celulelor imunitare poate încetini progresia bolii.
Cercetări anterioare au sugerat un rol al celulelor imune în SLA, dar de data aceasta cercetătorii au folosit o tehnică de screening de mare capacitate pentru a identifica un anumit tip de proteină exprimată pe celulele imune din creier şi măduva spinării la persoanele cu SLA.
Studiul a fost condus de oamenii de ştiinţă de la Universitatea de Sţiinţe şi Sănătate din Oregon, Statele Unite, şi a fost publicat luni, în Proceedings of the National Academy of Sciences - PNAS.
Cercetătorii au studiat proteina cunoscută sub numele de integrină α(alfa)-5.
„Când am blocat expresia acesteia la şoareci, am reuşit să încetinim boala", a declarat autoarea principală, Bahareh Ajami, profesor asistent de microbiologie moleculară şi imunologie şi neuroştiinţă comportamentală la facultatea de medicină OHSU.
„Sperăm că va ajunge foarte curând în clinică", a precizat profesorul.
Echipa a folosit un anticorp monoclonal care vizează integrina a5, care a fost deja dezvoltat şi utilizat în tratarea anumitor forme de cancer, fiind deja supus unor studii extinse de siguranţă pentru a obţine aprobarea Administraţiei americane pentru alimente şi medicamente (FDA).
„Să sperăm că va putea fi folosită şi în acest scop", a spus ea.
Folosind ţesut postmortem de la 139 de creiere donate pentru cercetare, oamenii de ştiinţă au confirmat prezenţa integrinei a5 în zonele creierului asociate cu funcţia motorie.
În mod specific, ei au descoperit că integrina a5 exprimată de celulele microgliale şi macrofagele din sânge - celule asociate cu sistemul imunitar - este foarte pronunţată în măduva spinării, cortexul motor şi nervii periferici în cazul SLA.
Ei au testat apoi anticorpul monoclonal care vizează integrina a5 la şoareci predispuşi genetic la SLA şi au constatat că acesta a protejat funcţia motorie, a întârziat progresia bolii şi a crescut supravieţuirea şoarecilor.
Laboratorul din Oregon se concentrează pe modularea sistemului imunitar pentru a trata bolile neurodegenerative.
Cercetătorii au declarat că studiul sugerează potenţialul de a aplica imunoterapiile în cazul SLA, aşa cum sunt deja folosite în cancer şi, mai recent, prin utilizarea anticorpilor monoclonali care vizează boala Alzheimer.
„În acest moment, nu putem spune că este un tratament vindecător, dar este un început foarte interesant", a spus Ajami.
„Ar putea fi similar cu ceea ce a făcut imunoterapia pentru cancer sau va face pentru Alzheimer, vizând celulele imunitare", a precizat ea.
Următorul pas va fi dezvoltarea unor studii care să evalueze răspunsul la doză în modelul de şoarece şi, în cele din urmă, echipa speră să o vadă progresând până la punctul în care poate fi folosită pentru a trata persoanele cu scleroză laterală amiotrofică.
