Utilizând datele de sănătate de la aproape 213 000 de americani care au suferit reinfecţii, cercetătorii au descoperit că infecţiile severe cauzate de coronavirusul SARS-CoV-2, care provoacă boala Covid-19, tind să prefigureze o severitate similară a infecţiei data viitoare când o persoană contractează boala.
Analiza a utilizat date din înregistrările electronice de sănătate a 3,1 milioane de americani care fac parte din Cohorta naţională COVID (N3C).
Cercetătorii s-au concentrat pe 212 984 de persoane care au raportat o reinfectare. Aceste persoane au fost iniţial infectate între 1 martie 2020 şi 31 decembrie 2022 şi au prezentat o a doua infecţie până în martie 2023.
Majoritatea participanţilor la studiu (203 735) au avut Covid-19 de două ori, iar un număr mic (478) l-au avut de trei ori sau mai mult.
Vaccinurile anti-Covid-19, deşi nu au fost disponibile pe parcursul întregii perioade de studiu, au fost corelate cu un efect protector.
Aproximativ 27% dintre persoanele cu cazuri grave, definite ca fiind cele care au primit îngrijiri spitaliceşti pentru o infecţie cu coronavirus, au primit, de asemenea, îngrijiri spitaliceşti pentru o reinfecţie.
Adulţii cu cazuri grave au fost mai predispuşi să aibă afecţiuni subiacente şi să aibă vârsta de 60 de ani sau mai mult.
În schimb, aproximativ 87% dintre cei care au avut cazuri uşoare de Covid care nu au necesitat îngrijire spitalicească prima dată au avut, de asemenea, cazuri uşoare de reinfecţii.
În plus, oamenii de ştiinţă au descoperit că în cazul Covid prelungit, acesta a fost mai probabil să apară după o primă infectare, comparativ cu o reinfectare.
Reinfecţările au fost definite ca având loc la cel puţin două luni după o primă infectare. S-a constatat că acestea apar cel mai frecvent atunci când variantele omicron circulau la sfârşitul anului 2021 şi începutul anului 2022.
Scăderea imunităţii şi creşterea expunerii la coronavirus, inclusiv la variantele foarte infecţioase, au explicat probabil această creştere, spun cercetătorii.
Momentul şi incidenţa reinfecţiei COVID-19 în funcţie de variantă. Credit: Communications Medicine (2024). DOI: 10.1038/s43856-024-00539-2
Oamenii de ştiinţă au descoperit, de asemenea, că, indiferent de variantă, cazurile de Covid prelungit au fost mai susceptibile de a apărea după o primă infecţie comparativ cu o reinfectare.
Covid prelungit a fost observat la cei care prezentau simptome ale bolii pe termen lung, cum ar fi senzaţia de oboseală, tuse sau probleme de somn, respiraţie sau gândire, după o infecţie acută cu coronavirus.
De asemenea, cercetătorii au constatat că nivelurile scăzute de albumină, o proteină produsă de ficat, pot indica un risc mai mare de reinfectare.
Această constatare ar putea indica un nivel mai scăzut al albuminei ca posibil marker de risc pentru reinfectare.
Oamenii de ştiinţă consideră că această constatare merită o atenţie suplimentară, prin luarea în considerare a unor studii care să testeze dacă intervenţiile nutriţionale pot preveni reinfectarea sau gravitatea acesteia în cazul bolii Covid-19.
Studiul a fost publicat zilele trecute în revista Communications Medicine.
Micrografie electronică colorată de scanare a unei celule (roşu) infectate cu particule de virus SARS-CoV-2 (albastru), izolate din eşantionul unui pacient. Credit: NIAID
