Utilizarea antibioticelor la pacienţii spitalizaţi cu Covid-19. Ce a constatat un studiu german

Utilizarea antibioticelor la pacienţii spitalizaţi cu Covid-19. Ce a constatat un studiu german

Un studiu recent efectuat în spitalele din Germania a constatat că utilizarea antibioticelor la pacienţii spitalizaţi cu Covid-19 nu pare să aibă un efect benefic asupra rezultatelor clinice. Constatările subliniază necesitatea unei utilizări raţionale a antibioticelor, în special în timpul pandemiilor virale precum cea de Covid-19, spun oamenii de ştiinţă.

Analiza a peste 1.300 de adulţi germani spitalizaţi cu Covid-19 moderat a constatat că tratamentul cu antibiotice a fost asociat cu o probabilitate de cinci ori mai mare de deteriorare a bolii în comparaţie cu pacienţii cărora nu li s-au administrat antibiotice.

Tratamentul cu antibiotice al adulţilor spitalizaţi cu Covid-19 moderat este asociat cu deteriorarea clinică, în ciuda faptului că medicamentele sunt administrate la peste 40% dintre pacienţi, potrivit unei noi cercetări prezentate la Congresul Global ESCMID 2024 (fostul ECCMID) din acest an, care va avea loc la Barcelona, Spania, între 27-30 aprilie.

Cercetătorii afirmă că rezultatele subliniază necesitatea de a descuraja prescrierea fără discernământ şi de a îmbunătăţi intervenţiile de administrare a antibioticelor.

Rezistenţa antimicrobiană se numără printre cele mai mari zece ameninţări la adresa sănătăţii publice la nivel mondial, subliniind necesitatea critică a utilizării prudente a antibioticelor.

Folosirea antibioticelor în situaţii în care acestea nu sunt necesare sau benefice duce la dezvoltarea unor bacterii rezistente greu de tratat.

„La pacienţii cu Covid-19, terapia cu antibiotice ar trebui să fie administrată numai în cazul unei co-infecţii sau suprainfecţii bacteriene suspectate sau confirmate, care apare atunci când o a doua infecţie se dezvoltă pe lângă Covid-19”, explică autorul principal, dr. Anette Friedrichs de la Spitalul Universitar Schleswig-Holstein, Kiel, din Germania.

Cu toate acestea, simptomele clinice ale suprainfecţiilor bacteriene şi ale stadiilor avansate ale Covid-19 pot fi similare, astfel încât a fost raportată o utilizare ridicată a antibioticelor în rândul pacienţilor spitalizaţi diagnosticaţi cu Covid, în ciuda dovezilor că suprainfecţiile reale sunt mai puţin frecvente, ceea ce exacerbează problema rezistenţei la antibiotice.

Pentru a explora acest aspect în continuare, dr. Friedrichs şi colegii săi au analizat datele privind 1.317 adulţi spitalizaţi (vârsta medie de 59 de ani; 38% femei) cu infecţie confirmată cu SARS-CoV-2 între martie 2020 şi mai 2023 din Reţeaua naţională germană de cohorte pandemice (NAPKON), care include pacienţi din diferite spitale din Germania care au fost spitalizaţi după un test PCR SARS-CoV-2 pozitiv.

Utilizând Scala de progresie clinică a OMS [1], aceştia au identificat 1 149 de pacienţi care au fost clasificaţi ca având o boală moderată (scorul OMS 4-5), dintre care 467 (41%) au fost trataţi în timpul spitalizării cu antibiotice utilizate în mod obişnuit pentru infecţiile respiratorii, cum ar fi antibioticele ß-lactame, macrolidele sau moxifloxacina.

Alţi 168 de pacienţi au fost clasificaţi ca având o boală severă (scor OMS 6-9), dintre care 118 (70%) au primit, de asemenea, tratament cu antibiotice.

Datele referitoare la aceşti pacienţi sunt încă în curs de analiză.

Investigaţiile microbiologice ale pacienţilor cu boală moderată au identificat doar 11 pacienţi cu o suprainfecţie cu o bacterie care poate provoca, de asemenea, pneumonie - opt pacienţi trataţi cu antibiotice şi trei care nu au primit antibiotice (a se vedea tabelul 1 din poster).

Autorii notează că numărul scăzut de pacienţi cu suprainfecţie bacteriană respiratorie documentată s-ar putea datora lipsei diagnosticelor microbiologice sau lipsei documentaţiei rezultatelor. Alte infecţii bacteriene sugestive pentru terapia cu antibiotice nu au fost incluse în analiză.

Faptul de a fi de sex masculin, mai în vârstă, mai fragil, cu o severitate mai mare a bolii, cu o povară mai mare de comorbidităţi şi fără vaccinare anterioară cu Covid-19 a fost asociat cu o probabilitate semnificativ mai mare de a fi tratat cu antibiotice.

Cercetătorii au analizat apoi influenţa tratamentului cu antibiotice asupra stării clinice a pacienţilor după 14 zile, măsurată cu ajutorul Scalei de progresie clinică a OMS, care reflectă traiectoria unui pacient şi utilizarea resurselor pe parcursul bolii clinice [1].

Scorul indică gravitatea bolii care încorporează internarea în spital, necesarul de oxigen, asistenţa ventilaţiei mecanice, internarea în unitatea de terapie intensivă şi terapia de înlocuire a organelor. Scorul a fost calculat pentru fiecare pacient la consultaţia clinică iniţială şi din nou 14 zile mai târziu pentru a vedea dacă scorul s-a îmbunătăţit, a rămas stabil sau s-a înrăutăţit.

După controlul factorilor de risc pentru Covid-19, inclusiv vârsta, sexul şi afecţiunile medicale de bază, analizele au constatat că îmbunătăţirea clinică la pacienţii cu boală moderată a fost semnificativ mai bună în cazul pacienţilor mai tineri, de sex feminin şi vaccinaţi.

Este important faptul că pacienţii cărora li s-au administrat antibiotice au avut un risc de cinci ori mai mare de deteriorare clinică după 14 zile, comparativ cu cei care nu au fost trataţi cu antibiotice.

În mod similar, faptul de a avea vârsta de 65 de ani sau mai mult a triplat probabilitatea de deteriorare a bolii Covid-19 comparativ cu cei cu vârsta cuprinsă între 18 şi 50 de ani.

După cum explică dr. Friedrichs, „acest risc crescut se datorează probabil unor factori suplimentari necunoscuţi care duc la rezultate mai proaste şi care sunt asociaţi cu tratamentul cu antibiotice. Un factor potenţial care a fost documentat doar ocazional este o suprainfecţie bacteriană, precum şi alte infecţii bacteriene. Este important, însă, că deteriorarea clinică se poate dezvolta şi din cauza efectelor secundare ale antibioticelor prescrise în mod inutil”.

Potrivit medicului german, pandemia de Covid-19 este bogată în lecţii pentru viitoarele pandemii virale.

„Utilizarea excesivă a antibioticelor observată în timpul pandemiei, fără un impact benefic asupra rezultatelor, evidenţiază necesitatea unei utilizări mai raţionale a antibioticelor şi indică necesitatea de a consolida programele de administrare a antibioticelor. Utilizarea raţională a antibioticelor ar trebui să fie limitată la pacienţii cu o probabilă coinfecţie bacteriană şi ar trebui începută numai după efectuarea diagnosticelor microbiologice respective pentru a confirma o infecţie bacteriană (de exemplu, culturi de sânge şi de spută în cazul unei suspiciuni de pneumonie). Antibioticele trebuie întrerupte odată ce o coinfecţie a fost considerată improbabilă”, a specificat ea.

Printre limitările cercetării se numără natura observaţională a studiului, care ar fi putut omite alţi factori contributivi importanţi, şi faptul că acesta a inclus doar pacienţi spitalizaţi în Germania şi ar putea să nu fie generalizabil la alte populaţii.

*ECCMID şi-a schimbat acum numele în ESCMID Global. Congresul Global ESCMID 2024 (fostul ECCMID), va avea loc în Barcelona, Spania, între 27-30 aprilie.

[1] https://www.who.int/docs/default-source/documents/emergencies/minimalcoreoutcomemeasure.pdf

viewscnt