Un studiu, efectuat pe mai mult de 2.900 de pacienţi, oferă dovezi că ar fi mai indicat să se utilizeze cât mai puţine medicamente corticosteroizi atunci când se tratează persoanele care suferă de pericardită cauzată de lupus, o complicaţie cardiacă frecventă a bolii autoimune Lupus Eritematos Sistemic (LES).
Un studiu bazat pe analiza datelor, condus de cardiologi şi reumatologi de la spitalul american Johns Hopkins, arată că utilizarea steroizilor pentru a reduce inflamaţia inimii şi alte simptome dureroase pentru pacienţii cu lupus este, de asemenea, un factor de risc pentru pericardită recurentă, o inflamaţie potenţial periculoasă a membranei ca un sac care încorporează şi protejează inima.
Rezultatele acestui studiu au fost publicate în suplimentul din 25 februarie al revistei JAMA Network Open
Potrivit Asociaţiei Americane a Inimii, pericardita este definită ca inflamaţia pericardului, o structură asemănătoare unui sac cu două straturi subţiri de ţesut care înconjoară inima pentru a o menţine în poziţie şi pentru a o proteja.
Pericardita se prezintă de obicei ca o durere toracică care poate fi exacerbată în poziţia întins şi ameliorată prin aplecarea pacientului în faţă. Această durere poate ţine de la câteva zile la câteva luni. Opţiunile de tratament pentru pericardită includ utilizarea colchicinei - un medicament antiinflamator care previne reapariţia pericarditei - şi a corticosteroizilor.
Pericardita apare la 15% până la 30% dintre pacienţii cu lupus, o boală autoimună cronică care determină sistemul imunitar al organismului să îşi atace propriile ţesuturi.
„Este bine cunoscut faptul că, în populaţia generală, o cincime dintre pacienţii care suferă de pericardită ajung să aibă una sau mai multe recurenţe. În mod surprinzător, chiar dacă pericardita este cea mai frecventă complicaţie cardiacă a lupusului, nu am putut găsi nicio informaţie privind recurenţa la această populaţie de pacienţi”, spune dr. Luigi Adamo, director al departamentului de imunologie Cardiacă, la Universitatea Johns Hopkins şi coautor principal al acestui studiu, într-un comunicat.
Cercetătorii şi-au propus să abordeze această lacună în cunoştinţe şi să examineze factorii de risc care contribuie la recidivă.
Pentru noua analiză, cercetătorii au folosit date colectate în rândul cohortei Hopkins Lupus, un grup mare de studiu în curs de desfăşurare care include informaţii despre 2.931 de pacienţi diagnosticaţi cu LES între 1988 şi 2023.
Cercetătorii s-au concentrat pe datele de la 590 de pacienţi diagnosticaţi, de asemenea, cu pericardită. Pericardita din setul de date a fost identificată utilizând Siguranţa estrogenilor în Lupus Eritematos Evaluarea naţională - Indicele de activitate a bolii LES (SELENA-SLEDAI), un instrument standard în evaluarea activităţii clinice a lupusului.
Rezultatele studiului au arătat că 20% dintre pacienţii cu lupus care au prezentat pericardită au avut o recurenţă.
Recurenţa pericarditei a fost mai frecventă în rândul pacienţilor în primul an de la debutul pericarditei, recurenţa scăzând în următorii ani. Pacienţii mai tineri şi cei cu boală necontrolată prezentau un risc mai mare de recidivă.
S-a observat că terapia orală cu prednison, o abordare utilizată frecvent pentru tratarea pericarditei la pacienţii cu boli autoimune, a fost asociată cu o şansă mai mare de recidivă a pericarditei la pacienţii cu LES.
„Literatura cardiologică a arătat că utilizarea corticosteroizilor creşte riscul de pericardită recurentă în populaţia generală. Cu toate acestea, steroizii sunt foarte frecvent utilizaţi de reumatologi pentru a trata pericardita lupică. Prin urmare, concluziile acestui studiu subliniază importanţa reducerii la minimum a utilizării corticosteroizilor orali la pacienţii cu lupus şi indică necesitatea unor strategii alternative”, a declarat dr. Andrea Fava, reumatolog specializat în îngrijirea pacienţilor cu lupus şi coautor principal al studiului.
Studiul a fost finanţat de Institutele Naţionale americane de Sănătate (NIH), Institutele Naţionale pentru sănătatea inimii şi plămânilor şi Institutele pentru sănătatea sângelui (NHLBI).
