După decenii de controverse, diabetul legat de malnutriţie a fost recunoscut oficial ca “diabet zaharat de tip 5”. Această formă rară şi ereditară a bolii afectează adolescenţi şi adulţi tineri cu greutate corporală scăzută şi nu este asociată cu obezitatea. Potrivit estimărilor actuale, circa 25 de milioane de persoane sunt afectate la nivel mondial de această boală.
Astfel, International Diabetes Federation (IDF) a recunoscut recent această boală sub denumirea de „diabet zaharat de tip 5” sau diabet monogenic (MODY). Includerea oficială a bolii în clasificările internaţionale creează condiţiile necesare pentru îmbunătăţirea diagnosticului şi a intervenţiilor terapeutice.
Potrivit specialiştilor, această formă rară de diabet afectează aproximativ 25 de milioane de persoane la nivel mondial, în special adolescenţi şi adulţi tineri din medii sărace, cu un indice de masă corporală sub 19 kg/m², care suferă de malnutriţie şi au o producţie scăzută de insulină.
Afecţiunea a fost recunoscută oficial în urma unui vot în data de 8 aprilie, la World Diabetes Congress, organizat de IDF în Bangkok, Thailanda, după ani de dezbateri ştiinţifice.
Prof. Meredith Hawkins, de la Albert Einstein College of Medicine, a declarat că diabetul asociat malnutriţiei a fost mult timp subdiagnosticat şi este abordat insuficient în literatura de specialitate.
„Recunoaşterea sa oficială drept diabet zaharat de tip 5 de către IDF este un pas esenţial pentru conştientizarea unei probleme de sănătate cu consecinţe devastatoare”, a afirmat prof. Hawkins, citată într-un comunicat.
Diabetul zaharat de tip 5 este o formă rară, ereditară, care debutează în adolescenţă sau în jurul vârstei de 20 de ani, la persoane cu o mutaţie genetică transmisă de la părinţi. Dacă unul dintre părinţi este purtător al genei, copiii au un risc de 50% de a moşteni mutaţia.
Această boală nu este determinată de obezitate sau stil de viaţă, ci de defecte genetice şi de malnutriţie cronică. Patologia se manifestă predominant la tineri din Asia şi Africa, mai ales bărbaţi, care au o greutate corporală foarte redusă.
Potrivit prof. Nihal Thomas, endocrinolog la Christian Medical College din India şi membru al grupului de lucru pentru diabetul zaharat de tip 5, această formă clinică afectează funcţia celulelor beta pancreatice, ceea ce duce la o secreţie insuficientă de insulină. Din cauza lipsei unei recunoaşteri formale, boala a fost deseori greşit diagnosticată şi puţin studiată.
Această formă de diabet a fost descrisă pentru prima dată în Jamaica, în 1955. Ulterior, în anii ’80, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a introdus termenul „diabet asociat malnutriţiei”, dar a eliminat această clasificare în 1999, invocând lipsa dovezilor concludente.
Mulţi pacienţi au fost diagnosticaţi eronat cu diabet zaharat de tip 1, iar administrarea unor doze mari de insulină s-a dovedit a fi periculoasă şi chiar letală în anumite cazuri.
Spre deosebire de diabetul zaharat de tip 1, în care insulina este indispensabilă, în diabetul zaharat de tip 5 insulina agravează starea pacienţilor, prin inducerea hipoglicemiei severe.
Potrivit specialiştilor, diabetul legat de malnutriţie este mai frecvent decât tuberculoza şi aproape la fel de răspândit ca HIV/SIDA, însă lipsa unei recunoaşteri oficiale a împiedicat eforturile de diagnostic şi tratament eficient.
În 2010, prof. Hawkins a înfiinţat Einstein's Global Diabetes Institute şi a coordonat cercetări la nivel internaţional pentru a înţelege defectele metabolice ce stau la baza acestei afecţiuni. În 2022, ea şi colegii săi de la Christian Medical College au demonstrat că această formă de diabet zaharat este fundamental diferită de tipurile 1 şi 2.
Pacienţii cu diabet zaharat de tip 5 prezintă un defect sever în capacitatea de a secreta insulină, aspect care nu fusese cunoscut până recent. Această descoperire a schimbat complet perspectiva asupra bolii şi a strategiilor terapeutice.
Totuşi, în prezent nu există protocoale clare de tratament, iar mulţi pacienţi nu supravieţuiesc mai mult de un an de la diagnostic.
Potrivit prof. Hawkins, pentru gestionarea diabetului zaharat de tip 5, pacienţii ar trebui să includă în alimentaţie cantităţi semnificativ mai mari de proteine şi un aport redus de carbohidraţi, monitorizându-şi, totodată, o eventuală carenţă de micronutrienţi.
După recunoaşterea oficială a bolii, există acum cadrul necesar pentru aprofundarea studiilor şi dezvoltarea unor tratamente adecvate.
