HPV este una dintre cele mai frecvente infecţii cu transmitere sexuală. Multe ţări, inclusiv România, oferă acum vaccinarea de rutină a fetelor şi băieţilor la vârsta de 12-13 ani pentru a-i proteja împotriva tulpinilor care pot provoca cancer mai târziu în viaţă.
Vaccinul împotriva papilomavirusului uman (sau HPV), reduce numărul cazurilor de cancer de col uterin (cervical) în tot spectrul socio-economic, cele mai multe cazuri fiind prevenite în grupurile mai defavorizate, potrivit unui studiu important finanţat de Cancer Research UK.
Recentul studiu adaugă şi mai multă greutate la dovezile că vaccinarea împotriva HPV este eficientă.
Cercetătorii au constatat că, pe o perioadă de 12 ani, vaccinul a redus cu aproape 90% rata de incidenţă a cancerului de col uterin şi cu aproximativ 95% a afecţiunilor precanceroase la femeile din Anglia cărora li s-a oferit vaccinarea de rutină la vârsta de 12-13 ani.
Studiul arată că vaccinul este mult mai eficient atunci când este administrat copiilor de 12-13 ani decât mai târziu în viaţă.
Programul de vaccinare împotriva papilomavirusului uman (HPV) din Anglia a fost asociat cu o reducere substanţială a cancerelor de col uterin în toate grupurile socio-economice, a constatt un studiu publicat miercuri de jurnalul medical britanic, The BMJ.
Deşi femeile care locuiesc în zonele cele mai defavorizate prezintă în continuare un risc mai mare de boală de col uterin decât cele din zonele mai puţin favorizate, rezultatele arată că intervenţiile de sănătate publică bine planificate şi executate pot atât îmbunătăţi sănătatea, cât şi reduce inegalităţile în materie de sănătate.
În Anglia, programul de vaccinare împotriva HPV a început în 2008, cu vaccinarea de recuperare pentru persoanele cu vârste cuprinse între 14 şi 18 ani începând cu 2008-10. Dar, deoarece ratele de cancer de col uterin au fost întotdeauna mai mari în grupurile cele mai defavorizate, există îngrijorarea că vaccinarea împotriva HPV ar putea fi mai puţin benefică pentru cei cu cel mai mare risc de cancer de col uterin.
Pentru a aborda acest aspect, cercetătorii de la Universitatea britanică Queen Mary din Londra au analizat datele privind cancerul din cadrul Sistemului Naţional de Sănătate (NHS) pentru femeile vaccinate şi nevaccinate cu vârste cuprinse între 20 şi 64 de ani, rezidente în Anglia între ianuarie 2006 şi iunie 2020, pentru a examina dacă eficacitatea deja ridicată a vaccinării HPV a continuat într-un an suplimentar de urmărire, din iulie 2019-iunie 2020.
Echipa a utilizat indicele de deprivare multiplă, care împarte zonele locale în cinci grupe egale, de la cea mai defavorizată la cea mai puţin defavorizată, pentru a evalua efectul programului de vaccinare în funcţie de deprivarea socială şi economică.
Între 1 ianuarie 2006 şi 30 iunie 2020, au existat 29.968 de diagnostice de cancer de col uterin şi 335.228 de leziuni precanceroase de col uterin de gradul 3 (CIN3) la femeile cu vârste cuprinse între 20 şi 64 de ani.
În grupul de femei cărora li s-a oferit vaccinarea la vârsta de 12-13 ani, ratele de cancer de col uterin şi CIN3 în anul suplimentar de urmărire au fost, respectiv, cu 84% şi 94% mai mici decât în grupul de femei mai în vârstă nevaccinate.
În general, cercetătorii estimează că, până la jumătatea anului 2020, vaccinarea împotriva HPV a prevenit 687 de cancere şi 23.192 de CIN3.
Cele mai mari rate au rămas în rândul femeilor care locuiau în zonele cele mai defavorizate, dar programul de vaccinare anti-HPV a avut un efect important în toate cele cinci niveluri de deprivare.
De exemplu, cele mai multe cazuri de cancer de col uterin au fost prevenite la femeile din zonele cele mai defavorizate (192 şi 199 pentru prima şi, respectiv, a doua cincime) şi cele mai puţine la femeile din cea mai puţin favorizată cincime (61 de cancere prevenite).
Numărul de femei cu CIN3 prevenit a fost, de asemenea, ridicat în toate grupurile de deprivare, dar cel mai mare în rândul femeilor care trăiesc în zonele cele mai defavorizate: 5.121 şi 5.773 pentru prima şi, respectiv, a doua cincime, comparativ cu 4.173 şi 3.309 în a patra şi, respectiv, a cincea cincime.
În cazul femeilor cărora li s-a oferit vaccinarea de recuperare la vârsta de 14-18 ani, ratele CIN3 au scăzut mai mult la cele din zonele cele mai puţin defavorizate decât la cele din zonele cele mai defavorizate.
Cu toate acestea, pentru cancerul de col uterin, gradientul descendent puternic de la un nivel de deprivare ridicat la unul scăzut, observat în cohorta mai în vârstă nevaccinată, nu a mai fost prezent în rândul celor cărora li s-a oferit vaccinul.
Studiul a fost unul observaţional, astfel încât nu se pot trage concluzii ferme cu privire la cauză şi efect, iar datele la nivel individual privind statutul de vaccinare nu au fost disponibile.
Totuşi, studii randomizate controlate au arătat în mod concludent că vaccinul funcţionează în prevenirea infecţiei cu HPV şi în prevenirea CIN3 la femeile care nu au fost infectate cu HPV la momentul vaccinării.
Mai mult, autorii spun că acesta a fost un studiu bine conceput, bazat pe date de înaltă calitate din registrele de cancer la nivel de populaţie, ceea ce îl face „puternic şi mai puţin predispus la prejudecăţi cauzate de factori de confuzie neobservaţi decât o analiză bazată pe date la nivel individual privind statutul de vaccinare împotriva HPV”.
Vaccinul împotriva HPV este esenţial pentru eliminarea inegalităţilor în ceea ce priveşte cancerul de col uterin, au indicat specialişti americani într-un editorial asociat.
Aceştia subliniază importanţa atingerii obiectivului de acoperire de 90% recomandat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), dar recunosc că există mai multe provocări, cum ar fi ezitarea vaccinării, finanţarea, capacitatea sistemului de sănătate, oferta şi variaţia în măsura în care furnizorii de servicii medicale recomandă vaccinarea.
Potrivit Cancer Research UK, aproximativ 90% dintre cazurile şi decesele cauzate de cancerul de col uterin se produc în ţările cu venituri mici şi mijlocii din cauza accesului limitat la vaccinare, screening şi opţiuni de tratament.
România a înregistrat o creştere economică impresionantă în ultimele decenii, însă cu toate acestea incidenţa cancerului de col uterin este similară cu cea din ţări mult mai sărace, cum ar fi Venezuela, Peru, Congo sau Myanmar.
De altfel, România înregistrează cele mai ridicate rate de incidenţă şi mortalitate prin cancerul de col uterin din Uniunea Europeană, care sunt de 2,7, respectiv 3,2 ori mai mari decât media europeană, arată datele transmis de Acţiunea HPV România, proiect pilot al European Cancer Organization.
Astfel, cancerul cervical constituie a patra cea mai frecventă cauză oncologică de deces pentru femeile românce.
În România, vaccinarea anti-HPV este gratuită pentru fete şi băieţi cu vârste între 11 şi 18 ani, în timp ce femeile cu vârsta cuprinsă între 19 şi 45 de ani beneficiază de vaccinare anti-HPV în regim compensat 50%.