Tratamentele pentru a ajuta bebeluşii care rămân fără oxigen în timpul sarcinii sau la naştere (encefalopatie neonatală) sunt limitate. Hipotermia terapeutică este singura opţiune utilizată pentru a preveni leziunile cerebrale în astfel de cazuri, dar 29% dintre bebeluşii care o primesc dezvoltă totuşi sechele neurologice semnificative.
Prima fază a unui nou studiu clinic efectuat la Spitalul de Copii din Montreal (MCH) arată că administrarea de sildenafil, substanţa activă care intră în compenenţa mai multor medicamente cu efecte asemănătoare sub denumirea de „generic Viagra”, ar putea fi o posibilă soluţie.
Publicat recent în The Journal of Pediatrics, acesta este primul studiu de validare a conceptului care şi-a propus să identifice un tratament care să repare leziunile cerebrale provocate de encefalopatia neonatală.
În general, cercetările se concentrează asupra modului de prevenire a acesteia.
Rezultatele indică faptul că utilizarea sildenafilului la bebeluşii care au dezvoltat astfel de sechele în ciuda hipotermiei terapeutice este fezabilă şi sigură.
Această primă fază arată, de asemenea, semne încurajatoare de eficacitate, iar cercetările vor continua în acest domeniu, spun autorii studiului.
„În prezent, atunci când un bebeluş are leziuni cerebrale, nu putem oferi prea multe în afară de îngrijiri de susţinere, cum ar fi fizioterapie, terapie ocupaţională sau îngrijire specializată. Dacă am avea un medicament care ar putea repara creierul, asta ar putea schimba viitorul acestor bebeluşi", explică dr. Pia Wintermark, autorul principal al studiului, neonatolog la MCH şi cercetător în cadrul Programului de sănătate a copilului şi dezvoltare umană al Institutului de Cercetare al Centrului Universitar de Sănătate McGill (RI-MUHC).
Studiat pentru adulţi
Cercetările efectuate pe modele de şobolani au arătat că sildenafilul poate avea proprietăţi neurorestaurative la pacienţii adulţi cu accident vascular cerebral (AVC).
Prin urmare, era important de ştiut dacă acest medicament ar putea avea efecte similare asupra creierului nou-născuţilor.
Ideea i-a venit în timp ce dr. Wintermark îşi făcea rezidenţiatul în Elveţia. Ea şi-a continuat pregătirea privind modul de lucru cu modele animale, în Boston. La sosirea sa în Montreal, ea a început experimentele de laborator în 2010.
Între 2016 şi 2019, dr. Wintermark şi echipa sa au putut în cele din urmă să înceapă prima fază a studiului clinic care a implicat 24 de bebeluşi născuţi la 36 de săptămâni de gestaţie sau mai mult, cu encefalopatie neonatală moderată până la severă, care au fost plasaţi în hipotermie terapeutică şi care prezentau leziuni cerebrale în ciuda tratamentului.
Din acest grup, opt au primit sildenafil începând cu a doua sau a treia zi de viaţă, de două ori pe zi, timp de şapte zile (în total 14 doze). Un placebo a fost administrat la alţi trei bebeluşi.
În primele 10 zile de viaţă ale copiilor, cercetătorii au evaluat siguranţa tratamentului prin înregistrarea apariţiei unor evenimente adverse precum hipotensiune, înrăutăţirea funcţiei hepatice, hipertensiune pulmonară persistentă, deces etc.
Tensiunea arterială a scăzut uşor la doi dintre cei opt copii după prima doză de sildenafil, dar acest lucru nu s-a mai repetat ulterior.
Un nou-născut care a primit medicamentul a murit după ce familia sa a decis să treacă la îngrijiri paliative, o alegere pe care părinţii o fac uneori atunci când copilul lor are leziuni cerebrale importante.
Acest eveniment nu este considerat a fi legat de administrarea de sildenafil.
Niciun copil din grupul placebo nu a murit.
Prin urmare, studiul concluzionează că sildenafilul este sigur şi bine absorbit de către copiii care au dezvoltat leziuni cerebrale din cauza encefalopatiei neonatale şi la care hipotermia terapeutică s-a dovedit ineficientă.
Semne de recuperare
Eficacitatea sildenafilului a fost, de asemenea, evaluată ca o analiză exploratorie.
La vârsta de 30 de zile, cinci nou-născuţi trataţi cu sildenafil au prezentat o vindecare parţială a leziunilor, mai puţine semne de pierdere a volumului cerebral şi o creştere a materiei cenuşii profunde.
Nimic de acest gen nu a fost observat în grupul placebo.
Nouă din zece pacienţi au fost, de asemenea, examinaţi la 18 luni pentru evaluarea neurodezvoltării.
În grupul cu sildenafil, un copil din şase a dezvoltat paralizie cerebrală, comparativ cu trei copii din trei în grupul placebo.
Întârzieri generale de dezvoltare şi de motricitate fină au fost observate la doi din şase copii cărora li s-a administrat medicamentul, în timp ce toţi copiii din grupul placebo (3/3) au suferit de acestea.
„Toţi nou-născuţii înrolaţi în acest studiu prezentau leziuni cerebrale semnificative la momentul iniţial. Ca atare, era de aşteptat ca aceştia să dezvolte rezultate mai slabe în ceea ce priveşte dezvoltarea neurologică în comparaţie cu o populaţie generală de nou-născuţi cu encefalopatie neonatală trataţi cu hipotermie terapeutică", spune dr. Wintermark.
Prima fază a acestui studiu nu a fost concepută pentru a stabili eficacitatea sildenafilului în astfel de cazuri.
Cu toate acestea, evaluările la 30 de zile şi la 18 luni au exclus orice evenimente adverse pe termen lung şi au arătat rezultate încurajatoare pentru viitor.
Se vor efectua studii suplimentare pe cohorte mai mari de nou-născuţi pentru a confirma rezultatele fazei I, pentru a defini doza optimă de sildenafil şi pentru a stabili potenţialul său neuroprotector şi neurorestaurativ.
„Sildenafilul este ieftin şi uşor de administrat. Dacă îşi menţine promisiunea în următoarele faze ale studiului, ar putea schimba vieţile bebeluşilor care suferă de encefalopatie neonatală din întreaga lume", conchide cercetătoarea canadiană într-un comunicat al universităţii McGill.
