Un cercetător american de la Universitatea din Kentucky (UK) a ajutat la rezolvarea unui mister vechi de 60 de ani care priveşte unul dintre cele mai importante organe ale organismului uman: inima.
Într-un studiu publicat recent în prestigioasa revistă Nature, oamenii de ştiinţă au reuşit cartografierea unei părţi importante a inimii la nivel molecular.
Inima este alcătuită din miliarde de celule. Fiecare celulă conţine mii de structuri mai mici, numite sarcomere. Acestea sunt elementele constitutive ale muşchiului cardiac. În cadrul fiecărui bloc, se află sute de filamente de miozină.
„Fiecare filament are aproximativ 2.000 de molecule aranjate într-o structură foarte complicată pe care oamenii de ştiinţă încearcă să o înţeleagă de zeci de ani", a declarat într-un comunicat al universităţii, Kenneth S. Campbell, director de cercetare translaţională în cadrul Diviziei de medicină cardiovasculară de la colegiul de medicină al UK.
„Ştiam destul de multe despre moleculele individuale, iar cercetătorii credeau că miozinele ar putea fi aranjate în grupuri de şase, numite coroane, dar nu mai mult dincolo de asta", notează cercetătorul.
El a explicat că cea mai interesantă descoperire din această cercetare îl reprezintă faptul că există trei tipuri diferite de coroane. Interacţiunile dintre ele sunt prezentate în fotografia de mai jos.
Cercetătorii cred acum că muşchiul cardiac poate fi controlat cu mai multă precizie decât s-a considerat până la această cercetare.
Studiul arată că proteina C de legare a miozinei, o altă proteină care este legată de bolile genetice ale inimii, se află în cadrul structurii, ceea ce oferă un nou nivel de informaţii despre modul în care sunt aranjate moleculele în inimă.
Colaborând cu cercetători de la facultatea de medicină a Universităţii din Massachusetts, grupul a realizat reconstrucţii 3D ale unei singure particule a filamentelor groase cardiace.
Imaginile oferă un nou cadru pentru interpretarea observaţiilor structurale, fiziologice şi clinice.
Reconstrucţia 3D a zonei C, realizată cu o singură particulă, dezvăluie organizarea capetelor şi cozilor de titină, cMyBP-C şi miozină. Credit: Nature, 2023
Potrivit cercetătorului, acest studiu este important pentru descoperirea de noi terapii medicamentoase pentru bolile cardiace, şi oferă o înţelegere mult mai bună a modului în care interacţionează moleculele din inimă.
„Suntem interesaţi de terapii pentru diferite tipuri de insuficienţă cardiacă şi miopatii, în care muşchii inimii nu funcţionează foarte bine", a explicat Campbell.
„Cercetarea noastră este unul dintre numeroasele proiecte în curs de desfăşurare la universitate pentru a ajuta la găsirea unor terapii mai bune pentru bolile de inimă", a precizat el.
Echipa de cercetare a colectat mostre de inimă donate în scopuri de cercetare de la pacienţii care primesc îngrijiri cardiovasculare la UK.
[ot-video][/ot-video]
Video-ul este produs de Ben Corwin şi Lindsay Travis, UK Research Communications.
„Acum am construit o resursă uriaşă cu aproximativ 15.000 de mostre de la aproape 500 de persoane. De asemenea, împărtăşim aceste mostre cu grupuri de cercetare din întreaga lume. Acest studiu din Nature provine din una dintre aceste colaborări", a menţionat Campbell care este specialist în medicina cardiovasculară şi fiziologie şi directorul Centrului.
Nature este o revistă săptămânală internaţională şi este considerată una dintre cele mai prestigioase şi mai respectate reviste ştiinţifice din lume. Publicată pentru prima dată în 1869, revista acoperă în prezent o gamă largă de discipline ştiinţifice şi publică cercetări originale, articole de analiză, articole de opinie şi ştiri legate de diverse domenii ştiinţifice.
„Dacă o lucrare este publicată în Nature, înseamnă că oamenii de ştiinţă consideră că această lucrare este importantă pentru toată lumea, nu doar pentru cei care sunt specializaţi în domeniul respectiv", a declarat Campbell.
